ICCJ. Decizia nr. 3140/2006. Penal
| Comentarii |
|
Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1296 din 17 octombrie 2005, în baza art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul M.A., la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 8 C. pen., a dedus prevenția de la 15 octombrie 2004 la zi.
în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
în baza art. 14 și 346 C. proc. pen., a luat act că partea vătămată M.E. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:
Inculpatul M.A. a locuit încă de la naștere împreună cu bunica sa victima M.E., mama sa, M.E. nemailocuind împreună cu cei doi încă din anul 1997, mutându-se în cartierul Berceni.
Din anul 1989, inculpatul a început să prezinte o simptomatologie neurologică, în timp ajungând la o tulburare organică de personalitate de tip instabil, impulsivă conform raportului de expertiză medico - legală psihiatrică nr. A1/12229/20904 depus la dosar. Pe acest fond, comportamentul inculpatului față de bunica sa a devenit violent crescând în frecvență și intensitate odată cu trecerea timpului, comportament manifestat de altfel și față de mama sa și de locatarii imobilului în care acesta locuia.
începând cu anul 2001, când a decedat M.M., fiica victimei și mătușa inculpatului, de la care victima moștenise suma de 17.000 franci elvețieni, depusă într-un cont bancar (fiica victimei locuia în Elveția) inculpatul a devenit și mai violent față de bunica sa, această accentuare a agresivității fiind "motivată" de faptul că aceasta refuza să-i dea inculpatului partea care i s-ar fi cuvenit acestuia din banii moșteniți de la M.M.
Datorită comportamentului violent a inculpatului față de bunica sa, martora M.E., mama inculpatului și fiica victimei, a luat-o în mai multe rânduri pe aceasta din domiciliul său pentru său pentru a evita agresarea sa de către inculpat.
în primăvara anului 2004, martora M.E. a venit însoțită de organele de poliție la locuința din strada Giuseppe Garibaldi pentru a o lua pe mama sa aceasta fiind nevoită să spargă ușa de acces întrucât inculpatul nu era acasă iar M.E. nu putea descuia sistemul de asigurare neputând fi acționat chiar din interior decât cu cheia. în acest context se subliniază că inculpatul nu îi permitea victimei să iasă din locuință pentru a nu avea contact cu ceilalți locatari ai imobilului, în momentele când inculpatul pleca de acasă o încuia pe bunica sa în locuință fără ca aceasta să aibă posibilitatea să deschidă ușa de acces. Mai mult inculpatul nu îi permitea victimei nici măcar să iasă din camera sa, iar în situațiile în care sesiza faptul că aceasta își părăsea camera o agresa drept "pedeapsă". La sfârșitul verii anului 2004, după ce victima a fost bătută puternic de către inculpat aceasta s-a reîntors la fiica, M.E. unde a rămas până la începutul lunii octombrie 2004 când a fost luată de către inculpat.
în acest context, nemulțumit de lipsa de eficiență a încercărilor sale de a obține banii rămași moștenire de la mătușa sa în după amiaza zilei de 14 octombrie 2004, inculpatul a lovit-o pe victimă în mod repetat cu corpuri dure, cel mai probabil cu pumnii și picioarele pe întreg corpul, vizând cu predilecție zona capului, fapt ce a rezultat din constatările raportului medico - legal de necropsie nr. A 3/1562/2004 al I.M.L. București.
în afara leziunilor de la nivelul capului (examen extern: Tegumente faciale și ale regiunii cervicale anterior și antero lateral, difuz echimozate, cu multiple zone intens tumefiate, fluctuente, periorbitar bilateral, frontal și maxilo - zigomatic bilateral, în aria acestei leziuni aflându-se patru plăgi cu margini neregulate. Examen intern: epicraniu, infiltrate sanguine epicraniene temporal dreapta și temporo - frontal stânga, prelungindu-se frontal median și paramedian drept). Inculpatul i-a cauzat victimei, lovind-o cu pumnii și picioarele și multiple leziuni pe trunchi și membrele superioare și inferioare. Totodată inculpatul a comprimat regiunea cervicală a victimei, strângând-o cu mâinile de gât.
Inculpatul a părăsit victima lăsând-o pe pardoseală, în camera acesteia iar, în noaptea de 14 octombrie 2004, inculpatul a dormit ca de obicei în camera sa sufrageria locuinței.
în dimineața zilei de 15 octombrie 2004, în jurul orelor 6,00, inculpatul a telefonat-o pe mama sa, martora M.E. căreia i-a spus că M.E. "nu mai respiră". Martora a realizat faptul că mama sa a decedat în urma violențelor exercitate de către inculpat asupra sa, a sunat la Serviciul Ambulanță, după care s-a deplasat la locuința din strada Giuseppe Garibaldi nr. 32 sector 2.
Din concluziile raportului medico legal de necropsie numărul A3/1562/2004 a rezultat faptul că moartea numitei M.E. a fost violentă, aceasta datorându-se insuficienței cardio - respiratorii acute consecutive asfixiei mecanice prin mecanism mixt: comprimarea regiunii cervicale și aspirat sanguin traheo - bronșic urmare a unui traumatism crano facial cu fractură de oase nazale și plăgi contuze ale buzelor; leziunile traumatice s-au putut produce prin comprimarea regiunii cervicale și prin lovituri repetate cu corp dur, legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul. Decesul a avut loc cu 18-24 ore anterior efectuării necropsiei (15 octombrie 2004, ora 14,00) adică în data de 14 octombrie 2004 între orele 14,00 - 20,00.
împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul M.A.
în apelul său parchetul critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie, motivând că pedeapsa aplicată este prea mică în raport de pericolul social concret al faptei comise și față de împrejurările comiterii faptei.
în apelul său inculpatul critică sentința primei instanței pentru nelegalitate și netemeinicie motivând că încadrarea juridică corectă a faptei este cea de lovituri cauzatoare de moarte sens în care solicită schimbarea încadrării juridice a faptei și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de acest text de lege.
Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 1011 din 19 decembrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de parchet și de către inculpatul M.A. împotriva sentinței penale nr. 1296 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestarea preventivă de la 15 octombrie 2004 a zi.
Nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul reluând motivele invocate și prin apel, respectiv cerând a fi reapreciate probele și să se schimbe încadrarea în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 C. pen. și drept urmare să se aplice o pedeapsă în limitele acestui text de lege.
Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează.
Examinându-se actele medicale privind starea de sănătate psihică a inculpatului precum și probatoriul administrat, Curtea reține că acestea au fost evaluate corect iar încadrarea juridică dată faptei este cea legală.
Astfel, văzând că între loviturile repetate aplicate de inculpat, părții vătămate (bunica de 79 ani) în zona capului, precum și comprimarea regiunii cervicale și decesul victimei, există raport direct de cauzalitate, temeinic și legal s-a apreciat că, fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, moartea nesurvenind din culpă.
Așa fiind, hotărârea atacată sub acest aspect se constată a fi temeinică și legală, motiv pentru care va fi menținută.
Starea de sănătate a inculpatului recurent, diagnosticat de peste 10 ani, cu "tulburări organice de personalitate de tip instabil impulsiv", determinate de o malformație vasculară cu pareză facială, boală în evoluție, nu a fost avută în vedere în suficiență măsură, de ambele instanțe și cu privire la individualizarea pedepsei dar care ar fi trebuit să constituie o preocupare pentru instituirea (chiar în această fază procesuală), tratamentului medical de specialitate, în baza art. 113 C. pen.
Cum suntem investiți doar cu recursul inculpatului, nu i se poate înrăutăți situația, în propria cale de atac, condiții în care recursul acestuia va fi admis, doar pentru a i se reaprecia cuantumul pedepsei, respectiv prin reducerea duratei, sub limita minimă a textului incriminator.
Drept urmare, prin acordarea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen., recursul inculpatului va fi admis, casate ambele hotărâri, doar cu privire la individualizarea pedepsei aplicate în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.
Toate celelalte dispoziții ale hotărârilor pronunțate, au fost menținute și s-a dedus timpul arestării preventive de la 15 octombrie 2004 la zi.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3148/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3139/2006. Penal → |
|---|
