ICCJ. Decizia nr. 3206/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3206/2006
Dosar nr. 7924/1/2006
Şedinţa publică din 18 mai 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 32233/3/2005, s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor B.E.M. şi S.A., deţinut în baza MAP nr. 308/ UP din 11 august 2005 emis de Tribunalul Bucureşti.
Au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive.
Onorariul de avocat din oficiu de câte 40 RON a fost suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Au fost încuviinţate cererile apelanţilor inculpaţi privind acordarea unui termen pentru a-şi angaja apărători.
A fost prorogată discutarea cererii formulate de reprezentanta Ministerului Public privind înaintarea dosarului la secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
S-a acordat termen pentru soluţionarea apelului, la data de 24 mai 2006, pentru când s-a dispus citarea apelanţilor inculpaţi la locul de detenţie, intimatele părţi civile D.I., M.C., S.A., P.A.M., B.A., G.C.R. şi intimata parte vătămată M.A.I.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel, asupra stării de arest, analizând temeiurile care au fost avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor a apreciat că acestea se menţin şi în prezent şi impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor, având în vedere că din probele administrate în cauză au rezultat indicii temeinice că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, fiind deci îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 148 C. proc. pen., raportat la art. 143 C. proc. pen.
Totodată, curtea de apel a constatat că sunt întrunite şi celelalte condiţii impuse cumulativ de dispoziţiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea dedusă judecăţii este mai mare de 4 ani închisoare şi există probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Trebuie avute în vedere în acest sens natura şi gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, modalitatea concretă de săvârşite a acestora, perioada de-a lungul căreia s-a desfăşurat activitatea infracţională, amploarea acestui fenomen infracţional, pericolul social ridicat al faptelor comise, precum şi persoana inculpaţilor.
În consecinţă, a respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulate de cei doi apelanţi inculpaţi, prin apărătorul din oficiu şi a menţinut măsura arestării preventive dispusă faţă de aceştia, conform art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b C. proc. pen.
Asupra apelului, instanţa de apel, având în vedere cererile formulate de apelanţii inculpaţi privind acordarea unui termen pentru a-şi angaja apărători, în temeiul art. 171 C. proc. pen., le-a încuviinţat.
Faţă de lipsa de procedură constatată cu intimata parte civilă G.C.R. şi intimata parte vătămată M.A.I. omise din citativ, în vederea îndeplinirii procedurii de citare conform art. 291 C. proc. pen., a acordat un nou termen şi a prorogat discutarea cererii formulate de reprezentanta Ministerului Public privind înaintarea cauzei la secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Împotriva acestei încheieri de şedinţă a declarat, în termen legal, recurs inculpatul S.A., fără a arăta în scris motivele.
La termenul de astăzi, apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Concluziile procurorului, precum şi poziţia recurentului inculpat, din ultimul cuvânt au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de către inculpatul S.A. prin prisma dispoziţiilor prevăzute de art. 3856 cu referire la art. 141 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă de la 3 mai 2006 ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Prin sentinţa penală nr. 352 din 24 martie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 4722/2005 (număr unic 32233/3/2005), în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpatul S.A., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.A., la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia în cauză de la 10 august 2005 la zi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.A., că în data de 18 mai 2005, în jurul orei 15,00, inculpaţii B.E.M. şi S.A. s-au întâlnit în cartierul Rahova, în staţia autobuzului 139. La un moment dat, prin zonă a trecut partea vătămată G.C., care se întorcea de la serviciu şi se îndrepta spre domiciliu. Cei doi inculpaţi au urmărit-o şi au intrat în scara blocului, situat în Bucureşti, Str. Mihai Sebastian, dând de înţeles că intenţionează să meargă la un locatar din bloc. Partea vătămată a urcat în lift cu cei doi şi, după ce liftul a pornit, inculpatul B.E.M. l-a blocat între etaje, iar inculpatul S.A. i-a pus părţii vătămate la gât un cuţit şi i-a cerut să-i dea tot ce are de valoare. Inculpatul B.E.M. i-a desfăcut părţii vătămate de la gât colierul din aur şi i-a scos cele două brăţări de la mâini. Apoi, inculpatul S.A. a întrebat-o pe partea vătămată ce bunuri de valoare mai are în geantă, cerându-i banii şi telefonul mobil. Inculpatul a căutat în geanta părţii vătămate, dar nu a găsit telefonul mobil, care se găsea în buzunarul de la spate al pantalonilor părţii vătămate. Apoi, inculpaţii au accesat liftul către parter, unde au coborât, împiedicând-o pe partea vătămată să coboare şi cerându-i să urce cu liftul.
După ce au părăsit locul faptei, inculpaţii au mers în Piaţa Big Berceni, unde au vândut bunurile sustrase unor persoane necunoscute, pentru suma de 2.000.000-3.000.000 lei, pe care au folosit-o în interes personal.
Sentinţa a fost apelată de inculpat, fiind menţinută arestarea preventivă a acestuia.
În conformitate cu art. 3002 C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 109/2003, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.
Totodată art. 160b C. proc. pen., modificat prin acelaşi act normativ arătat stipulează că în cursul judecăţii, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Dacă instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
Înalta Curte consideră că în mod corect şi motivat instanţa de apel a apreciat că în cauză subzistă temeiurile arestării preventive, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., raportat la art. 143 din acelaşi cod, avându-se în vedere natura şi gravitatea faptei reţinută în sarcina inculpatului, modalitatea concretă de săvârşire a acesteia, amploarea fenomenului infracţional, pericolul social ridicat al faptei, precum şi persoana inculpatului, chiar dacă sentinţa pronunţată în cauză nu este definitivă, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare.
De asemenea, verificarea menţinerii măsurii arestării preventive a inculpatului S.A. a fost făcută în concordanţă şi cu prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) şi c) ale C.A.D.O.L.F., respectiv arestarea a fost menţinută pe baza condamnării pronunţată de un tribunal competent şi în cazurile de excepţie în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul fiind arestat în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune.
Astfel, Înalta Curte consideră că încheierea din 3 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin care s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului apelant S.A. este legală şi temeinică.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 3 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, dată în dosarul nr. 32233/3/2005.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 RON (400.000 lei) se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 3 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, dată în dosarul nr. 32233/3/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 RON (1.000.000 lei), din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 RON (400.000 lei) se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3196/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3368/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
