ICCJ. Decizia nr. 3618/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea penală nr. 87/ I/R din 18 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 1275/P/2006, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus, printre alte măsuri, în temeiul art. 3002C. proc. pen., raportat la art. 160b C. proc. pen., menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul B.B.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin sentința penală nr. 1809 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosarul nr. 6549/2005, menținută prin decizia penală nr. 117/ A din 27 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 6135/2005, inculpatului B.B. i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 211 alin. (1) C. pen. și art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen.
Fiind trimis în judecată în stare de arest și verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, potrivit art. 3002C. proc. pen., instanța de recurs a constatat că temeiurile care au determinat arestarea, respectiv dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., impun în continuare privarea de libertate.
împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul B.B.
Recursul este inadmisibil.
Prin încheierea recurată, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în cursul judecării recursului declarat de inculpatul B.B. împotriva deciziei penale nr. 177/A/2006 a Tribunalului Bihor și a sentinței penale nr. 1809/2005 a Judecătoriei Oradea, s-a menținut, în temeiul art. 3002C. proc. pen., cu referire la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., menținerea stării de arest a inculpatului.
Art. 3851alin. (2) C. proc. pen., prevede că încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, prevedere legală care reprezintă regula generală.
De la această regulă generală există anumite derogări expres prevăzute de lege, când se permite atacarea separată a unei încheieri cu recurs.
Una dintre aceste excepții este cuprinsă în art. 141 alin. (1) C. proc. pen., unde se prevede că poate fi atacată separat cu recurs de procuror sau de inculpat, încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.
Art. 3002C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (4) C. proc. pen., prevede că încheierile prin care se menține starea de arest în cursul judecății pot fi atacate cu recurs, prevedere legală care instituie reglementări generale privind obligativitatea controlului juridic al măsurii preventive.
Norma specială care derogă de la norma generală, potrivit principiului specialia generalibus derogant fiind cuprinsă în art. 141 alin. (1) C. proc. pen., este aplicabilă în speță, având întâietate în raport cu norma generală.
în concluzie, încheierea dată în cursul judecății recursului, prin care s-a menținut măsura arestării preventive în temeiul art. 3002C. proc. pen., nu poate fi atacată separat cu recurs.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de inculpatul B.B.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
| ← ICCJ. Decizia nr. 3617/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3604/2006. Penal → |
|---|
