ICCJ. Decizia nr. 3619/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 467 din 12 noiembrie 2004 Tribunalul Dâmbovița i-a condamnat pe inculpații:
- B.S.I., în baza art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) și g) alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 5 ani închisoare. în temeiul art. 869alin. (1) C. pen., a revocat un an, o lună și 25 zile rest rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare cu obligarea la muncă la SC A.P.C. SA la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 90 din 26 mai 1998 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin decizia penală nr. 321 din 16 octombrie 1998 a Curții de Apel Ploiești.
Potrivit art. 39 alin. (1) și (2) C. pen., a contopit acest rest de pedeapsă neexecutat cu pedeapsa de 5 ani închisoare din prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, în condițiile art. 71 și 64 C. pen.
A fost dedusă din pedeapsă privarea de libertate din perioada 9 noiembrie 1999 - 10 decembrie 1999.
- G.G., în baza art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 ani închisoare;
- în baza art. 290 alin. (1) C. pen., la 3 luni închisoare;
- în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
Potrivit art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea executării acestei pedepse sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilind conform art. 863C. pen., măsuri de supraveghere și obligații pentru inculpat.
A dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 31 octombrie 1999 la 10 decembrie 1999.
- M.V., în baza art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) și g), alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 ani închisoare.
Conform art. 861C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe termenul de încercare de 5 ani, stabilind acestui inculpat măsuri de supraveghere și obligații potrivit art. 863C. pen.
A dedus privarea de libertate din perioada 1 noiembrie 1999 - 10 decembrie 1999.
- N.N.,
- B.N., ambii în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., la câte 6 luni închisoare.
Conform art. 861C. pen., a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe câte un termen de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilind pentru fiecare inculpat măsuri de supraveghere și obligații potrivit art. 863C. pen.
A dedus prevenția pentru inculpatul N.N. din perioada 31 octombrie 1999 - 29 noiembrie 1999, iar pentru inculpatul B.N. din perioada 31 octombrie 1999 - 10 decembrie 1999.
- M.G.,
- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) alin. (2) lit. a) C. pen., art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la 3 ani închisoare;
- în baza art. 289 alin. (1) C. pen., la un an închisoare;
- în baza art. 291 C. pen., la un an închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
în baza art. 86 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani.
Au fost stabilite măsuri de supraveghere și obligații pentru inculpat conform art. 863C. pen.
Au fost desființate înscrisurile false și s-au luat act că prejudiciul, în sumă de 29.603.300 lei cauzat părții civile Schela Petrolieră M. a fost acoperit prin restituirea produsului petrolier.
Inculpații au fost obligați, fiecare, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că în noaptea de 30 octombrie 1999, inculpații B.S.I., G.G., M.V., N.N. și B.N., ajutați de subofițerul de poliție, inculpatul M.G., au sustras 11 tone țiței asfaltos, în valoare de 29.603.300 lei de la Schela Petrolieră M.
Materialul probator, reține instanța, a relevat că activitatea infracțională a fost concepută și organizată de inculpații B.S.I. și G.G., fiecare patron al câte unei firme, ultimul dintre aceștia ocupându-se, printre altele, de transportul produselor petroliere, având în acest scop la dispoziție o autocisternă.
De asemenea, inculpatul G.G. a luat măsuri ca autocisterna, condusă de inculpatul B.N., să fie deplasată la un popas turistic aflat la intrarea în comuna I.L. Caragiale, de unde să-și continue drumul spre localitatea Moreni.
La popasul menționat s-au întâlnit și inculpații B.S.I. și G.G., cărora li s-a alăturat în scurt timp și inculpatul N.N.
Este de precizat că inculpatul N.N. s-a implicat în afacere pe baza unei oferte de serviciu făcută într-o publicație de către inculpatul G.G., aceștia convenind că primul să fie folosit ca merceolog, cu plata activității pentru fiecare transport.
Aceeași situație o avea și conducătorul auto B.N., astfel că nici unul nu era angajat cu contract de muncă de către inculpatul G.G.
Revenind la întâlnirea de la popasul I.L. Caragiale din seara de 30 octombrie 1999, în momentul când inculpatul N.N. a ajuns acolo, acesta a constatat că inculpații B.S.I. și G.G. se aflau la o masă cu doi lucrători de poliție, dintre care unul era inculpatul M.G.
Inculpatul B.S.I. a solicitat inculpatului B.N. actul propriu de identitate, primind pașaportul acestuia pe care l-a remis polițistului inculpat M.G.
Acesta a întocmit un proces verbal de contravenție în care a consemnat că personal a constatat că B.N., conducător auto, a comis o contravenție, constând în conducerea autocisternei fără actele necesare, pe care însă nu le-a nominalizat.
Conform înțelegerii, procesul-verbal de contravenție a fost înmânat conducătorului auto inculpat B.N. pentru a-l avea asupra sa și pe drum, actul urmând să fie restituit polițistului pentru a-l anula, după efectuarea transportului.
De la acest popas, alături de inculpatul B.N. au urcat în autocisternă inculpații B.S.I. și N.N., plecând spre Moreni.
Pe traseu s-au întâlnit cu inculpații G.G. și M.G., aflați într-un autoturism și împreună au ajuns la un garaj aparținând inculpatului B.S.I. pe raza orașului Moreni unde au oprit în așteptare.
Spre miezul nopții a sosit în acel loc cu un autoturism Dacia cu semiremorcă inculpatul M.V., care a preluat dirijarea deplasării spre Schela M.
Aici, inculpatul M.V. a luat din semiremorcă un furtun cu flanșă, cuplându-l la conducta rezervorului de produse petroliere și celălalt capăt racordându-l la autocisternă.
Apoi, prin telefonul mobil inculpatul M.V. a transmis o comandă de pompare și, de urmare, în aproximativ o oră autocisterna a fost încărcată.
Potrivit indicațiilor inculpatului M.V., autocisterna condusă de inculpatul B.N. și în care se mai afla inculpatul N.N. a fost dirijată spre garajul în care au așteptat în seara precedentă, cu indicația de a rămâne până la ora 500.
La această oră a venit în parcare inculpatul B.S.I. care i-a condus la șoseaua principală, comunicându-le că urmează să se întâlnească cu polițistul care îi va însoți pentru a-i proteja.
Pe traseu autocisterna s-a întâlnit cu un autoturism Cielo în care se aflau inculpații G.G. și M.G., acesta din urmă urcând în cabina autocisternei și însoțind-o până la Pucioasa.
S-a precizat că autocisterna nu avea talon de înmatriculare, nici verificarea tehnică și nici asigurarea obligatorie, iar pentru produsul transportat nu existau acte de proveniență.
Ajungând în orașul Pucioasa la ora 600, autocisterna a fost oprită de doi polițiști care, prin procesul-verbal întocmit au consemnat prezența în cabina autoturismului a inculpatului M.G., în uniformă, că pentru produsul petrolier nu existau documente, dar și faptul că inculpatul N.N. l-a sunat pe inculpatul G.G. să vină și să justifice combustibilul.
Aflat în zonă, inculpatul G.G. a întocmit în grabă avizul de însoțire a mărfii datându-l în fals cu 29 octombrie 1999 pentru cantitatea de 10.000 litri combustibil pe care o livrează la SC C. SA Fieni.
în realitate, societatea indicată ca beneficiar poartă denumirea SC C. Fieni, inculpatul nominalizând această societate în mod fictiv, fiind în direcția de deplasare a autocisternei.
Tot la fel, l-a desemnat "delegat" pe inculpatul B.N. cu numele de B.
Având suspiciuni cu privire la legalitatea transportului, polițiștii din orașul Pucioasa au inițiat cercetările.
Schela M. a S.N.P. P. SA, sucursala Târgoviște a comunicat că valoarea produsului sustras este de 29.603.300 lei, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
Buletinele de analiză confirmă identitatea produsului sustras cu cel din rezervorul nr. 1 al Secției III Redevența - Moreni.
Dat fiind faptul că sustragerea produsului nu se putea realiza decât cu participarea unui angajat al S.P. Moreni, care, la solicitarea inculpatului M.V., a executat comanda de pompare și apoi de oprire, ulterior partea civilă a evocat dificultățile ce ar fi existat în comiterea sustragerii, în modalitatea reținută precum și faptul că nu s-a constatat diferență cantitativă față de producția normală în noaptea de 30/31 octombrie 1999.
Cu toate acestea, partea civilă a admis posibilitatea tehnică de comitere a faptei, indicând probabilitatea sustragerii din conducta SC C. SA Ploiești, ce trece de aproximativ 15 metri de M.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel:
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița care a criticat individualizarea pedepselor pentru inculpații G.G., M.V. și M.G., în sensul că, reținând art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), prin aplicarea dispozițiilor art. 861C. pen., la pedepsele de câte 3 ani închisoare, instanța a combinat dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive, creând o lextertia, fără să țină seama de prevederile art. 861alin. (3) teza II, potrivit cărora suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă în cazul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 209 alin. (3) C. pen., numai dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani.
De asemenea, parchetul a criticat dispoziția de suspendare a executării pedepselor sub supraveghere pentru toți inculpații, apreciind că se impune executarea acestora prin privare de libertate.
- inculpații N.N., M.V., M.G. și G.G., care au solicitat în principal achitarea pentru neparticiparea la comiterea infracțiunii de furt și, respectiv a comiterii celei de fals (inculpații M.G. și G.G.) și, în subsidiar trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare, în vederea audierii lor și a martorilor.
Prin decizia penală nr. 1 din 4 ianuarie 2006, Curtea de Apel Ploiești a admis apelurile declarate de parchet și de inculpații G.G., M.V. și M.G. și, desființând în parte latura penală, instanța, după descontopire a redus pedepsele de câte 3 ani stabilite inculpaților G.G. și M.G. pentru săvârșirea infracțiunii de furt, la câte 2 ani închisoare, cu reținerea art. 74 și 76 C. pen.
Pentru inculpatul G.G. a redus pedeapsa de 3 luni pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu reținerea art. 74 și 76 C. pen., la 2 luni închisoare.
A redus pentru inculpatul M.G. pedepsele de câte un an închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) și art. 291 C. pen., cu reținerea art. 74 și 76 C. pen., la câte 2 luni închisoare.
A reținut dispozițiile art. 74 și 76 C. pen., pentru inculpatul M.V. și i-a redus pedeapsa de la 3 ani la 2 ani închisoare.
A menținut dispozițiile art. 861C. pen., în privința pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pentru inculpații G.G. și M.G. și a celei de 2 ani pentru inculpatul M.V., reducând termenul de încercare la 4 ani.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A respins ca nefondat apelul inculpatului N.N.
Instanța de control judiciar a constatat că situația de fapt a fost corect reținută iar vinovăția inculpaților pe deplin dovedită, hotărârea fondului aplicând însă greșit dispozițiile art. 861C. pen., în partea referitoare la maximul pedepsei a cărei executare poate fi suspendată sub supraveghere, limitat prin alin. (3) teza II din același text de lege.
S-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia de către inculpați, fiind suficient avertismentul dat inculpaților prin pronunțarea condamnărilor.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpații M.V., N.N., M.G. și B.S.I., nemotivate în scris însă susținute oral prin invocarea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 18 și 10 C. proc. pen., în principal în sensul greșitei condamnări, neexistând dovezi certe de vinovăție și, în subsidiar, cerând trimiterea cauzei pentru rejudecare în vederea administrării probelor care se apreciază că sunt de natură să influențeze soluția procesului.
Verificând hotărârea instanței pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul inculpatului B.S.I. este inadmisibil, iar ale celorlalți inculpați nefondate.
Așa cum s-a reținut, inculpatul B.S.I. nu a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond.
Potrivit art. 3851alin. (4) C. proc. pen., nu poate fi atacată cu recurs sentința în privința căreia inculpatul nu a folosit calea apelului, cu condiția ca prin decizia pronunțată în apel să nu fi fost modificată soluția din sentință.
în cauză, decizia pronunțată în apel nu a produs nici o modificare sentinței în ceea ce îl privește pe inculpatul B.S.I., astfel că recursul acestuia urmează să fie respins ca inadmisibil.
Din examinarea materialului probator în raport de motivele invocate de ceilalți inculpații recurenți și care se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. (3) C. proc. pen., care se iau în considerare din oficiu, Curtea constată că instanța a reținut întemeiat participarea cu vinovăție a acestora la săvârșirea faptelor.
De altfel, cu excepția inculpatului M.V., care nu a recunoscut implicarea în vreun mod în comiterea faptei, ceilalți inculpați au recunoscut că s-au aflat în relații și s-au întâlnit în seara de 30 octombrie 1999, însă în cu totul alte circumstanțe decât cele reținute.
Inculpații B.N. și N.N. sunt cei care, de la început, au recunoscut toate împrejurările și au arătat toate persoanele implicate în sustragerea produsului petrolier, indicându-i și recunoscându-i cu ocazia confruntărilor, atât pe inculpatul B.S.I. cât și pe inculpatul M.V.
Cât privește pe acest din urmă inculpat, este dovedit că, fiind angajat al schelei de petrol Moreni cu atribuții de intervenții pentru reparații, avea în supraveghere și parcul Redevența și fără participarea sa nu era posibilă comiterea faptei, fiind cel care a deviat autocisterna spre M. și avea echipamentul pentru transferul produsului, comandând telefonic unui complice neidentificat pomparea și respectiv, oprirea acestei manevre.
Declarațiile inculpaților B.N. și N.N. se coroborează cu procesul verbal de reconstituire a traseului la Sonda 710, fiind identificat și garajul în orașul Moreni în care se afla autocisterna inculpatului B.S.I. Cum cei doi inculpați nu locuiau în zonă, inculpatul N.N. având domiciliul în orașul Oltenița, județul Călărași, iar inculpatul B.N. în județul Tulcea, reconstituirea traseului spre locul comiterii faptei nu avea altă bază decât parcurgerea acestuia în noaptea de 30 octombrie 1999.
Aceleași motive dau credibilitate declarațiilor acestora și în privința identificării inculpatului M.V. care, așa cum este dovedit, era angajatul părții civile din cauză.
Susținerile inculpatului M.G. cu privire la nevinovăție sunt de asemenea, neîntemeiate.
Este dovedit că acest inculpat s-a aflat în compania celorlalți la popasul de la intrarea în localitatea I.L. Caragiale, când, fără vreun alt motiv decât cel al protejării inculpaților, a întocmit un proces verbal de contravenție cu încălcări neindividualizate, în ideea ca la un alt control să nu mai fie aprofundate verificările, remițând nelegal originalul actului conducătorului auto B.N., care urma să îl restituie după încheierea transportului, pentru anulare.
Același inculpat, în dimineața de 31 octombrie 1999, a însoțit transportul, fiind identificat în localitatea Pucioasa de organul de poliție în cabina autocisternei.
Explicațiile inculpatului, că întâmplător a urcat în autocisternă, dorind să se deplaseze în interes de serviciu, sunt lipsite de suport probator.
în sfârșit, susținerile inculpatului N.N. că a participat la încărcarea și transportul produsului petrolier fără să aibă reprezentarea caracterului ilicit al dobândirii acestuia, sunt nesincere.
Ținând seama de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, arătate chiar de inculpat prin declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și în cel al judecății, însăși materialitatea faptei relevă reprezentarea exactă a caracterului ilegal al operațiunii, avută de acest inculpat.
Este cu totul altceva faptul că inculpatul N.N. nu avea stabilită "partea" din produsul infracțiunii, acesta fiind plătit de inculpatul G.G. ca merceolog, individual, pentru fiecare transport, însă nu este de esența infracțiunii imputate existența sau forma beneficiului realizat din participare.
Pentru toate cele ce preced și după distincțiile făcute, recursurile inculpaților au fost respinse, respectiv al inculpatului B.S.I. ca inadmisibil iar ale inculpaților M.V., N.N. și M.G., ca nefondate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3624/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3612/2006. Penal → |
|---|
