ICCJ. Decizia nr. 3677/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3677/2006
Dosar nr. 8786/1/2006
Şedinţa nepublică din 8 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 23 mai 2006, Curtea de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, a menţinut arestarea preventivă a inculpatului P.C.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că măsura arestării preventive s-a luat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale raportate la starea de fapt cu care a fost sesizată instanţa, constatându-se legalitatea ei.
Probele administrate până în prezent, conduc la presupunerea că faptele pot fi reţinute în sarcina inculpatului. Se au în vedere circumstanţe reale, natura faptelor, modalitatea în care au fost săvârşite, împrejurările şi urmările comiterii lor, precum şi cele personale ale inculpatului, acesta îşi petrece majoritatea timpului în Gara Braşov în compania altor boschetari, obişnuia să consume droguri de tipul solvenţilor şi aurolacului, iar traiul zilnic şi-l asigura din banii câştigaţi din cerşetorie sau furtişaguri. A frecventat doar o clasă, a abandonat şcoala, iar la vârsta de 10 ani a fugit de acasă.
Infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat inculpatul prezintă un pericol social ridicat, aduc atingere relaţiilor sociale privind patrimoniul persoanei şi integritatea fizică a acesteia. A săvârşit faptele într-un loc public, pe timp de noapte, asupra unor părţi vătămate fie aflate în imposibilitate de a reacţiona, fie de a se apăra. Astfel de infracţiuni au o rezonanţă socială în conştiinţa cetăţenilor şi sunt sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Întrucât temeiurile de fapt şi de drept ale arestării preventive nu s-au modificat sau încetat, se va dispune menţinerea în continuare a stării de arest a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate sub toate aspectele conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea reţine că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Inculpatul P.C. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, din data de 7 octombrie 2005, pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele şi furt calificat prevăzută de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. d), f) şi g) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 26/2006 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov a condamnat inculpatul, la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi respectiv o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În fapt s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul, la data de 20 august 2005 şi respectiv 22 septembrie 2005, le-a deposedat prin violenţă pe părţile vătămate A.S.A. şi H.L. de poşetele pe care le aveau asupra lor, iar la data de 25 august 2005 a deposedat-o pe partea vătămată D.C. de o borsetă.
Inculpatul a fost arestat preventiv conform mandatului de arestare preventivă nr. 46 din 22 septembrie 2005 emis de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, în baza dispoziţiilor art. 148 lit. e) şi h) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând conform art. 160b.
Întrucât temeiurile care au determinat arestarea, respectiv dispoziţiile art. 148 lit. e) şi h) C. proc. pen., se menţin şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, conform art. 160b alin. (3) C. proc. pen., coroborat cu art. 160h C. proc. pen., în mod legal instanţa de apel a dispus menţinerea arestării preventive.
Astfel, sunt îndeplinite cumulativ cele 2 condiţii prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura şi gravitatea faptelor comise, din împrejurările concrete ale comiterii acestora, pe timp de noapte, într-un loc public, asupra unor părţi vătămate aflate în imposibilitate de a reacţiona sau de a se apăra.
De asemenea, există pericolul ca odată pus în libertate inculpatul să-şi reia activitatea infracţională, întrucât nu are ocupaţie, nu frecventează cursurile vreunei şcoli, a fugit de acasă, consumă droguri de tipul solvenţilor şi aurolacului, nu are mijloacele necesare traiului zilnic.
Faţă de cele expuse, încheierea recurată este temeinică şi legală, astfel că în raport de art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.C. împotriva încheierii din 23 mai 2006 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, în dosarul nr. 217/P/MF/AP/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3607/2006. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 3761/2006. Penal → |
|---|
