ICCJ. Decizia nr. 3740/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3740/2006
Dosar nr. 3968/1/2006
Şedinţa publică din 12 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 518 din 29 noiembrie 2005, Tribunalul Bucureşti a dispus, în temeiul art. 104 C. proc. pen., internarea într-un centru de reeducare a minorului C.D. pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. proc. pen.
S-a reţinut, în fapt, că la 4 august 2005, inculpatul C.D. împreună cu coinculpatul major A.M., au întreţinut relaţii sexuale folosind violenţa cu minorul D.A. în vârstă de 14 ani.
Fapta a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la faţa locului, raportul medico-legal nr. 931 din 19 august 2005 ce atestă prezenţa leziunilor pe corpul părţii vătămate şi atestă un act sexual recent, coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor.
Împotriva sentinţei, a declarat apel C.V., părintele inculpatului minor C.D. solicitând încredinţarea minorului sub supraveghere.
Prin Decizia penală nr. 2 din 8 februarie 2006, Curtea de Apel Suceava a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei, C.D., prin reprezentantul său C.V. a declarat recurs, considerând că sancţiunea aplicată este incorect individualizată în raport de datele ce îl caracterizează fiind suficientă măsura educativă a libertăţii supravegheate ce urmează a fi încredinţată părinţilor şi unei rude apropiate.
Recursul este nefondat.
Fapta comisă de inculpatul minor, viol în forma calificată prezintă un pericol social ridicat, cu atât mai mult cu cât partea vătămată este un minor în vârstă de 14 ani, D.A.
Cât priveşte persoana inculpatului, din actele dosarului rezultă că provine dintr-o familie numeroasă, este lipsit de supraveghere, familia nu s-a preocupat de creşterea şi educarea sa, iar la data săvârşirii faptei era în stare de ebrietate, ceea ce denotă, odată în plus, că sancţiunea solicitată de recurent nu ar avea ca finalitate realizarea scopului preventiv-educativ general şi special pe care îl presupune o sancţiune penală.
Se constată că în raport de aceste circumstanţe, sancţiunea internării într-un centru de reeducare aplicată de instanţa de fond este just individualizată corespunzător criteriilor prevăzute în art. 52 C. pen.
Întrucât se constată că în cauză nu sunt motive care, examinate din oficiu, să determine casarea celor două hotărâri, recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D., prin reprezentantul său legal C.V., împotriva deciziei penale nr. 2 din 8 februarie 2006 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 3702/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3909/2006. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|