ICCJ. Decizia nr. 3791/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3791/2006
Dosar nr. 7784/1/2006
Şedinţa publică din 14 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 17 din 27 ianuarie 2006 pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 6893/2004, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.A., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 770 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 11/1999 pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 4097/1999, rest care a fost contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de un an, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 decembrie 2004 la 27 ianuarie 2006.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14 – art. 346 C. proc. pen., corelat cu art. 998 – art. 999 C. civ., a fost obligat inculpatul în favoarea părţii civile N.F. la plata sumei de 25 milioane lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 106 din OUG nr. 105/2002 a fost obligat inculpatul în favoarea C.A.S. Bihor la plata sumei de 2.275.348 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare şi alte cheltuieli aferente.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, în data de 10 decembrie 2004, în jurul orelor 22,00, inculpatul V.A. a intrat în barul G.C. din Oradea, unde a rămas până în jurul orelor 23,00, consumând băuturi alcoolice. La un moment dat, la masa inculpatului s-a aşezat partea vătămată N.F., care a început la rândul său să consume băuturi alcoolice, costurile consumaţiei sale fiind suportate de către inculpat. În jurul orelor 23,00, partea vătămată a părăsit barul fără a-şi lua lucrurile personale, respectiv geanta, paltonul şi căciula. După circa 5 minute, din bar a ieşit şi inculpatul.
În varianta susţinută de partea vătămată, după plecarea sa din bar, a fost urmărită de inculpat, atacată de acesta în staţia de tramvai şi obligată prin forţă fizică să meargă la cimitirul din imediata apropiere. Aici partea vătămată a fost bătută de inculpat iar apoi acesta i-a sustras cerceii, lănţişorul, ambele din aur, alte bunuri şi suma de 500.000 lei. A precizat că şi-a pierdut cunoştinţa, iar când şi-a revenit se afla la Spitalul Clinic Judeţean Oradea.
În varianta susţinută de inculpat, acesta a plecat din bar urmare a invitaţiei făcute de partea vătămată de a întreţine raporturi sexuale cu aceasta, contra sumei de 500.000 lei, în cimitirul O. din imediata apropiere. Inculpatul a susţinut că i-a predat părţii vătămate suma de 500.000 lei înainte de plecarea din bar. A recunoscut că, odată ajuns în cimitir a exercitat violenţă asupra părţii vătămate, că acestea s-au datorat faptului că abia în acel moment partea vătămată i-a adus la cunoştinţă că se afla în perioada ciclului menstrual şi i-a propus în schimbul sumei primite să întreţină cu ea raporturi anale. Inculpatul a declarat că i-a aplicată părţii vătămate două palme peste faţă, în urma cărora partea vătămată a căzut jos şi s-a lovit de o bordură din apropiere, apoi partea vătămată s-a ridicat şi i-a spus că întrucât nu dorea să întreţină cu acesta raporturi sexuale anale era dispusă să-i predea bijuteriile din aur pe care le purta până a doua zi când urma să-i restituie inculpatului suma de 500.000 lei primită pentru raporturile sexuale ce nu s-au realizat.
Inculpatul s-a întors în bar, unde a găsit geanta părţii vătămate, a luat geanta, a mers la masa unui bărbat, respectiv martorul M.I. căruia i-a relatat cele întâmplate cu partea vătămată. A susţinut că acel bărbat i-a făcut cunoscut că partea vătămată ar fi prostituată şi cunoscută de mai mulţi ani.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, împrejurările concrete în care aceasta s-a produs, în cimitir, pe timp de noapte, violenţele intense exercitate asupra părţii vătămate, aceasta rămânând în stare de inconştienţă, precum şi statutul de recidivist al inculpatului, trecutul său infracţional însumând mai multe condamnări pentru acelaşi tip de infracţiuni, respectiv furt şi tâlhărie.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul apelant V.A. solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii atacate şi modificarea ei în sensul reducerii pedepsei ce i-a fost aplicată cu motivarea că aceasta este prea aspră.
S-a apreciat că pe baza celor două aspecte faptice probate cert, violenţele exercitate asupra părţii vătămate şi găsirea asupra inculpatului a bunurilor ce aparţineau părţii vătămate, corelate cu modul de acţiune al inculpatului (respectiv faptul că acesta s-a întors în bar pentru a lua poşeta părţii vătămate şi a plecat spre gară având-o asupra sa, împrejurarea că partea vătămată a fost găsită în cimitir, locul unde fusese cu inculpatul, în stare de inconştienţă), se poate concluziona că inculpatul a deposedat-o de bunuri, prin violenţă iar ulterior a intrat în posesia poşetei, în realizarea aceleaşi rezoluţii infracţionale, profitând de faptul că partea vătămată era în stare de inconştienţă.
Prin Decizia penală nr. 76/ A din 18 aprilie 2006 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale sus menţionate, apreciindu-se că instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului iar individualizarea judiciară a pedepsei a fost făcută cu respectarea criteriilor cuprinse în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, solicitând reducerea acesteia.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Instanţa de fond a stabilit în mod corespunzător împrejurările în care a fost comisă fapta (noaptea, prin violenţă), încadrarea juridică ce a fost dată acesteia, precum şi vinovăţia inculpatului, date în raport de care a dozat în mod corespunzător pedeapsa aplicată, luând, totodată, în considerare şi circumstanţele personale ale inculpatului, astfel că, în mod corect, instanţa de apel a respins apelul declarat de inculpat ca nefondat.
Circumstanţele personale invocate de inculpat, constând în starea precară a sănătăţii şi faptul că are în întreţinere 4 copii minori, au fost avute în vedere la dozarea pedepsei, a cărei reducere sub minimul special nu se justifică, având în vedere statutul de multirecidivist în care se află inculpatul, acesta fiind condamnat anterior pentru infracţiuni de acelaşi gen, respectiv pentru furt şi tâlhărie; totodată, pentru aceleaşi motive, nu se impune nici înlăturarea sporului de un an închisoare aplicat ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 61 C. pen.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 38516 alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod recurentul – inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva deciziei penale nr. 76/ A din 18 aprilie 2006 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 11 decembrie 2004 la 14 iunie 2006.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 220 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3790/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3801/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
