ICCJ. Decizia nr. 4169/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4169/2006
Dosar nr. 10141/1/2006
Şedinţa publică din 28 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, verificând din oficiu, conform art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor G.Şt. şi C.V.C. a dispus prin încheierea din data de 17 mai 2006, menţinerea acestei măsuri, apreciind că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpaţilor, impun în continuare privarea lor de libertate.
Împotriva acestei încheieri a declarat în termen legal recurs numai inculpatul G.Şt., care a solicitat prin concluziile puse de apărătorul din oficiu, admiterea recursului, casarea încheierii pronunţată de curte, şi punerea sa în libertate apreciind că nu mai subzistă temeiurile în baza cărora a fost arestat.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Se reţine că, inculpatul G.Şt. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 209 din 14 februarie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, constând în aceea că în data de 12 aprilie 2005, împreună cu G.D. a vândut martorului C.M.V., cantitatea de 0,13 gr. heroină prin intermediul lui C.V.C. pentru suma de 1000.000 lei şi a deţinut în vederea comercializării alte 0,32 gr. heroină.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul G.Şt., apel care formează obiectul dosarului nr. 18.801/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în care s-a pronunţat încheierea recurată.
Analiza actelor şi probelor din dosar atestă faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat, fiind întrunite în continuare condiţiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc este mai mare de 4 ani închisoare şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Înalta Curte apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului constituie un pericol pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptei comisă de inculpat, condiţiile concrete în care a fost comisă, scopul în care a fost comisă şi amploarea fenomenului de trafic şi consum de droguri la nivel naţional şi internaţional.
În consecinţă, recursul declarat de inculpatul G.Ş. nefiind fondat urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins ca atare.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat în care va fi inclus şi onorariul de avocat pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.Şt. împotriva încheierii din 17 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 18801/3/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului de Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4156/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4171/2006. Penal. Revocarea măsurii... → |
|---|
