ICCJ. Decizia nr. 4268/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4268/2006
Dosar nr. 10331/1/2006
Şedinţa publică din 3 iulie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 364/P/Ap/2006, s-a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului S.A., în temeiul dispoziţiilor art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Braşov a reţinut că, verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului, a constatat că acesta a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, impunându-se menţinerea, în continuare a stării de arest.
Împotriva încheierii din 21 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul S.A., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării preventive.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu cauza, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 146/ S din 9 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Braşov, în dosarul nr. 2399/2005, inculpatul S.A. a fost condamnat, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi 76 lit. b) C. pen.
În sarcina acestuia s-a reţinut că, în data de 21 octombrie 2005, în loc public, a sustras un telefon mobil iar pentru a-şi asigura scăparea şi produsul infracţiunii a exercitat acte de asupra părţii vătămate D.G.
Împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă, a declarat apel inculpatul S.A., apel ce formează obiectul dosarului nr. 364/P/Ap/2006 al Curţii de Apel Braşov.
La termenul din 21 iunie 2006, fixat pentru judecarea apelului, instanţa de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Braşov, verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive, a menţinut starea de arest a inculpatului, pronunţând încheierea atacată cu recurs în prezenta cauză.
Cu privire la această dispoziţie a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice, periodic, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, „când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheierea motivată, menţinerea arestării preventive".
În cauză, aşa cum rezultă din încheierea atacată, instanţa de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesuală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept [(art. 148 lit. b) şi h) C. proc. pen.)] care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte apreciază că în raport de modul de concepere a activităţii infracţionale, de împrejurările comiterii faptei, inculpatul a solicitat vânzătoarei telefonul mobil după care a părăsit în fugă magazinul iar în momentul în care a fost prins a exercitat acte de violenţă asupra părţii vătămate -, lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Faptul că în cauză a fost pronunţată o hotărâre de condamnare nu alterează nici prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii inculpatului încadrându-se în dispoziţiile legii.
Toate aceste aspecte justifică dispoziţia instanţei de apel, în sensul menţinerii măsurii arestării preventive, astfel că, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 21 iunie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 364/P/AP/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei noi cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei noi, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4266/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 4304/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
