ICCJ. Decizia nr. 4430/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4430/2006
Dosar nr. 131/3/2006
Şedinţa publică din 11 iulie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 332 din 23 martie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul I.R., la pedeapsa de 4 ani închisoare (pentru fapta de la pct. 1 din Rechizitoriu).
În baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., inculpatul a mai fost condamnat, la 2 pedepse de câte 7 ani închisoare (pentru faptele de la pct. 2 şi 5 din Rechizitoriu) şi la câte 4 pedepse de câte 7 ani închisoare (pentru faptele prevăzute la pct. 3, 4, 6 şi 7 din Rechizitoriu) în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen.
S-a constatat că infracţiunile pentru care inculpatului i s-au aplicat pedepsele mai sus-menţionate au fost concurente cu infracţiunile pentru care aceluiaşi inculpat i s-a aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1349 din 21 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1071 din 14 februarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 36 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit toate pedepsele mai sus-arătate urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 18 mai 2004 la zi.
S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 1566 din 24 februarie 2005 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 3838/2004 şi emiterea unui nou M.E.P.I.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că părţile vătămate G.A.G., B.M., M.C.M., H.A., E.C.I., B.R.I., N.E. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 19,2 milioana lei ROL, 100 Euro şi 30 dolari S.U.A.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpatul la 500 RON cheltuieli judiciare către stat.
Onorariu apărător oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti nr. 1833/P/2005 din 16 decembrie 2005, a fost trimis în judecată, arestat în altă cauză, inculpatul I.R. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Prin rechizitoriu s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
1. - la data de 12 iulie 2003, partea vătămată C.A.G., în jurul orelor 8,00, se afla în zona B-dul. Mihalache în faţa restaurantului M.D. când de ea s-a apropiat un individ şi în fugă i-a smuls geanta de pe umăr încercând să dispară pe str. C-tin. Caracas.
Partea vătămată a pornit în urmărirea acestuia şi a observat când individul a umblat în geantă după care a abandonat-o, iar când partea vătămată a verificat conţinutul genţii a observat că-i lipseşte telefonul mobil şi portofelul în care se aflau mai multe documente şi suma de 3.000.000 lei.
După constatarea bunurilor lipsă, partea vătămată a continuat urmărirea şi când era pe punctul de a-l prinde acesta a aruncat telefonul mobil spre partea vătămată determinând-o astfel să se oprească, iar acesta să-şi continue alergarea pe B-dul Banu Manta.
Efectuându-se verificările în zonă de către organele de poliţie a fost identificat inculpatul I.R., la data de 24 martie 2005, la efectuarea unei recunoaşteri din grup, partea vătămată indicându-l pe inculpat ca fiind persoana care i-a smuls geanta de pe umăr la data de 12 iulie 2003.
2. - La data de 20 noiembrie partea vătămată B.M. se afla în zona B-dul. Ion Mihalache lângă farmacia S.B., însoţit de un prieten, când a fost acostat de către un individ necunoscut care i-a cerut să-l însoţească. Iniţial, cei doi a refuzat dar inculpatul i-a ameninţat că-i bate dacă nu-l urmează.
De frică, cei doi l-au însoţit pe individul respectiv pe str. Şerdarului, iar când au ajuns în faţa primului bloc, individul i-a cerut părţii vătămate telefonul mobil pe care îl avea agăţat de gât cu un şnur şi fără să mai aştepte un răspuns al părţii vătămate, i-a ridicat bluza şi i-a smuls de la gât telefonul, după care a fugit pe B-dul. Ion Mihalache.
3. - La data de 1 decembrie 2003, partea vătămată M.C.M., în jurul orelor 21,30, se deplasa dinspre B-dul. Ion Mihalache pe B-dul. Banu Manta când un individ necunoscut i-a smuls, trecând în fugă pe lângă ea, geanta de pe umăr. Individul după smulgerea genţii a alergat pe o străduţă ce se intersectează cu str. Dr. Felix reuşind să dispară din raza vizuală a părţii vătămate care pornise în urmărirea acestuia.
4. - În data de 24 ianuarie 2004, în jurul orelor 22,30, partea vătămată H.A. se deplasa pe str. Turda, când la un moment dat, înainte de a intra într-un imobil situat pe str. Turda, un individ necunoscut, venind din spate, în fugă i-a smuls de pe umăr geanta în care se aflau mai multe bunuri personale.
5. - La data de 16 ianuarie 2004, în jurul orelor 14,00, partea vătămată E.C.I. se deplasa pe B-dul. Titulescu când din spate un individ necunoscut i-a smuls geanta de pe umăr şi a fugit pe str. Alexandru Ioan Cuza.
Partea vătămată a pornit în urmărirea individului dar nu a reuşit să-l prindă.
În geantă, partea vătămată avea mai multe bunuri printre care un telefon mobil marca Nokia 8210, suma de 4.000.000 lei şi documente personale.
6. - În data de 14 februarie 2004, în jurul orelor 20,45, partea vătămată B.R.I. se afla în dreptul uşii de acces în imobilul unde domiciliază, de pe B-dul. Ion Mihalache, cu intenţia de a-şi scoate din geantă cheia de la uşa blocului când a observat un individ care s-a apropiat de ea, cu un cutter, i-a tăiat cordeluţa genţii şi a dispărut printre blocurile de pe str. Clucerului, luând cu el şi geanta sa.
În interiorul genţii, partea vătămată avea un telefon mobil marca Sony Ericsson, suma de aproximativ 8.000.000 lei, 20-30 dolari S.U.A. precum şi alte bunuri personale.
7. - La data de 15 aprilie 2004, în jurul orelor 23,15, partea vătămată N.E. se deplasa pe jos dinspre Gara de Nord, pe str. Buzeşti, împreună cu o cunoştinţă a sa, când la un moment dat, în dreptul imobilului, din spate s-a apropiat o persoană necunoscută, care i-a smuls geanta pe care o ţinea în mâna stângă.
În geantă, partea vătămată avea acte de identitate şi suma de 1.100.000 lei.
La întocmirea rechizitoriului s-au avut în vedere următoarele mijloace de probă: declaraţii părţi vătămate, procese-verbale de cercetare la faţa locului şi planşele foto, procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere şi planşele foto, declaraţii învinuit, declaraţii martori, procese-verbale de conducere în teren şi planşe foto, anchetă socială, raport de expertiză medico-legală psihiatrică.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Audiat de către instanţă la termenul din 17 martie 2006, inculpatul a recunoscut şi regretat infracţiunile puse pe seama sa, infracţiuni pe care a declarat inculpatul nu şi le mai aminteşte cu exactitate în modalitatea şi data când au fost săvârşite, arătând că le-a săvârşit pentru a-şi câştiga existenţa, recunoaştere care s-a coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală şi care a format convingerea instanţei că inculpatul s-a făcut vinovat de săvârşirea acestor fapte, care în drept, au întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute în dispozitivul actului de sesizare al instanţei.
Având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, gradul de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite, împrejurările şi modalitatea de săvârşire a acestora, atitudinea de recunoaştere şi regret manifestată de inculpat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, precum şi celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa a apreciat că scopul educativ şi preventiv al pedepsei aplicată inculpatului poate fi atins printr-o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie al cărei cuantum a fost orientat spre minimul special, avându-se în vedere în acelaşi timp, că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat sunt concurente cu infracţiunea pentru care i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1349 din 27 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul criticând soluţia instanţei, ca netemeinică, şi solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 326/ A din 19 aprilie 2006, a admis apelul inculpatului doar pentru, a se înlătura prevederile art. 350 C. proc. pen., ce s-au aplicat eronat faţă de inculpat, acesta nefiind arestat în cauză.
Nemulţumit şi de această hotărâre, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, nemotivat în scris, iar în susţinerea orală a acestuia a solicitat reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Examinându-se hotărârea atacată şi probatoriul administrat, în raport de critica adusă, dar şi din oficiu, Curtea reţine că, pedeapsa aplicată, ca rezultantă de 7 ani închisoare, pentru cele 7 infracţiuni de tâlhărie, concurente între ele (şi care fac obiectul cauzei de faţă), dar şi cu alte infracţiuni anterioare şi pentru care a fost condamnat recurentul, prin sentinţa penală nr. 1349 din 21 octombrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, nu se impune a fi redusă, ci menţinută.
S-a ajuns la această concluzie, pentru că pedeapsa de 7 ani închisoare, reprezintă o sancţiune orientată spre limita minimă a textului ce incriminează tâlhăriile comise, într-un interval de timp de câteva luni de zile, precum şi pentru considerentul că, în cadrul operaţiei de contopire, nu i s-a aplicat nici un spor de sancţiune după cum era posibil şi legal, dar nu era obligatoriu.
Aşa fiind, recursul declarat de inculpat, urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi menţinută Decizia atacată.
Se vor aplica şi prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.R. împotriva deciziei penale nr. 326/ A din 19 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4424/2006. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 4433/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
