ICCJ. Decizia nr. 4786/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs

Prin sentința penală nr. 374 din 29 martie 2006 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 22484/3/2004, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor inculpaților P.M.A., M.N., C.C.M. și S.C.M., în sensul înlăturării dispozițiilor art. 75 lit. a) C. pen., și a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului S.C.M. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 37 lit. a) C. pen.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 37 lit. a) C. pen., și art. 74 - art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.C.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 864C. pen., raportat la art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1447 din 07 octombrie 2003 a Judecătoriei sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la 06 noiembrie 2003 și a fost cumulată aritmetic cu cea aplicată în cauză, inculpatul, urmând să execute 7 ani închisoare.

S-a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat în cauză este concurentă cu cele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 929 din 22 martie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 București și prin sentința penală nr. 935 din 09 iunie 2005 a Judecătoriei sectorului 3 București.

în baza art. 36 alin. (1) C. pen., a fost contopită pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată în cauză, cu pedepsele de 4 ani închisoare (sentința penală nr. 929 din 22 martie 2005) și de 4 ani închisoare (sentința penală nr. 935 din 09 iunie 2005), inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a constatat că inculpatul S.C.M. se află în executarea mandatului nr. 2089/2005 emis de Judecătoria sectorului 4 București în baza sentinței penale nr. 929/2005.

în baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-au dedus din pedeapsa aplicată, reținerea din 28 septembrie 2004 și arestarea preventivă de la 29 septembrie 2004 la 08 octombrie 2003 și de la 19 noiembrie 2005 la zi.

Au fost anulate formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 929/2005 a Judecătoriei sectorului 4 București și s-a dispus emiterea unui nou M.E.P.I. privind pe acest inculpat.

Prin aceeași sentință, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., și art. 74 - art. 76 lit. c) C. pen., a fost a fost condamnat inculpatul P.M.A., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 81 C. pen., în referire la art. 1101C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani, conform art. 110 C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare,

în baza art. 1101C. pen., a fost încredințată supravegherea acestui inculpat pe durata termenului de încercare S.P.V.R.S.I. de pe lângă tribunalul București și s-a dispus, c după împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863C. pen.:

- să se prezinte la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

în baza art. 1101C. pen., raportat la art. 863C. pen., s-a dispus ca după împlinirea vârstei de 18 ani (condiție îndeplinită în prezent) inculpatul să se supună obligației de a desfășura o activitate utilă, de a urma un curs de învățământ sau calificare.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 1101alin. (3) C. pen.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-au computat reținerea și arestul preventiv de la 05 august 2004 la 01 septembrie 2004.

Prin aceeași sentință, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., și art. 74 - art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.N., la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 81 raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare prevăzut de art. 1101C. pen., de 4 ani și 10 luni, calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii.

în baza art. 1101C. pen., a fost încredințată supravegherea acestui inculpat pe durata termenului de încercare S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863C. pen.:

- să se prezinte la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

în baza art. 1101 C. pen., raportat la art. 863C. pen., s-a dispus ca inculpatul să se supună obligației de a desfășura o activitate utilă sau de a urma un curs de învățământ ori de calificare.

în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., și art. 1101alin. (3) C. pen.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenția de la 06 august 2004 la 01 septembrie 2004.

Prin aceeași sentință, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și art. 74 - art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.M., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 81 C. pen., raportat la art. 1101C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni prevăzut de art. 110 C. pen., calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii.

în baza art. 1101C. pen., s-a încredințat supravegherea acestui inculpat pe durata termenului de încercare, S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863C. pen., respectiv:

- să se prezinte la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

în baza art. 1101C. pen., raportat la art. 863C. pen., s-a dispus ca inculpatul să se supună obligației de a desfășura o activitate utilă sau de a urma un curs de învățământ, ori de calificare.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și art. 1101alin. (3) C. pen.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenția de la 12 august 2004 la 16 august 2004.

Tot prin aceeași sentință, în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicare art. 99 și următoarele C. pen., și art. 74 - art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.A.Șt., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 81 C. pen., raportat la art. 1101C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni prevăzut de art. 110 C. pen., calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii.

în baza art. 1101C. pen., s-a încredințat supravegherea acestui inculpat pe durata termenului de încercare, S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863C. pen., respectiv:

- să se prezinte la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.

în baza art. 1101C. pen., raportat la art. 863C. pen., s-a dispus ca inculpatul să se supună obligației de a desfășura o activitate utilă sau de a urma un curs de învățământ sau calificare.

în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., și art. 1101 alin. (3) C. pen.

S-a constatat că inculpatul D.A.Șt. a fost cercetat și judecat în stare de libertate.

S-a luat act că partea vătămată D.G.A. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.

în baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat de la inculpații S.C.M. și D.A.Șt. suma de 1.000.000 lei (câte 1 fiecare), contravaloarea unui telefon mobil.

Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând, după caz și onorariile avocaților din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, pe baza probelor administrate, că inculpații la 5 august 2004, în parcul Titanii, l-au deposedat pe D.G.A. de un telefon mobil și la insistențele acestuia de a-i fi restituit telefonul, doi dintre inculpați, fiind și ceilalți de față, i-au aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii și cu picioarele, la față și la genunchiul drept, doborând-o la pământ.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), existența sau nu a antecedentelor penale, poziția adoptată de fiecare dintre inculpați (sinceră sau nu), precum și starea de minoritate a patru dintre aceștia.

împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații S.C.M. și P.M.A.

Inculpatul S.C.M. a criticat sentința pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului pedepsei considerat de el prea mare, solicitând redozarea, în sensul reducerii.

Inculpatul P.M.A. nu și-a motivat apelul și la termenul din 05 mai 2006 a solicitat să se ia act că și-l retrage.

Prin decizia penală nr. 367/ A din 5 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 22484/3/2004 (1308/2006) a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului S.C.M. declarat împotriva sentinței penale nr. 374din 29 martie 2006 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 22484/3/2004 și l-a obligat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

S-a luat act de retragerea apelului inculpatului P.M.A. și l-a obligat la 60 lei cheltuieli judiciare statului, din care 40 lei onorariu avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că inculpatul S.C.M. a săvârșit infracțiunea din prezenta cauză penală în stare de recidivă postcondamnatorie față de o altă faptă comisă anterior și în concurs cu alte două fapte pentru care suferise alte două condamnări, situație ce denotă persistență infracțională. Pe de altă parte, acest inculpat, major a comis faptele împreună cu patru minori, agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., și pe parcursul cercetărilor și a judecării în fond a cauzei a avut o poziție oscilantă, în sensul că dacă inițial a manifestat sinceritate, ulterior, la cercetarea judecătorească a încercat să transfere vinovăția în sarcina celorlalți participanți.

Având în vedere circumstanțele în care au fost comise faptele, dar și persoana și conduita inculpatului, recidivist, manifestând o poziție oscilantă, a fost evident că acestuia nu este cazul a i se diminua cuantumul pedepsei aplicate de tribunal, deja coborâte sub minimul prevăzut de lege.

împotriva acestei decizii a declarat, în termenul legal, recurs inculpatul S.C.M., fără a arăta în scris motivele.

Apărătorul recurentului inculpat în concluziile orale, în dezbateri a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., și a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate în cauză și pe fond reducerea pedepsei aplicate inculpatului prin acordarea unei mai largi eficiențe a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., în condițiile art. 76 din același cod.

Concluziile orale ale procurorului asupra recursului declarat de inculpat, precum și poziția recurentului din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul declarat de inculpatul S.C.M. împotriva deciziei instanței de apel, în raport cu motivul invocat ce se va analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., înalta Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat a rezultat că în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei în baza propriului examen în mod judicios și motivat a stabilit vinovăția inculpatului S.C.M. în săvârșirea infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată, în raport cu situația de fapt reținută.

înalta Curte consideră că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului S.C.M., care la data de 5 august 2004 împreună cu ceilalți inculpați P.M.A., M.N., C.C.M., D.A.Șt. au deposedat prin violență pe partea vătămată D.G.A., de un telefon mobil întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (21) lit. a) C. pen.

De asemenea, sub aspectul individualizării pedepsei aplicate a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ținându-se cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, numărul relativ mare de participanți, unii dintre ei fiind minori, modalitatea concretă de deposedare a părții vătămate, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o poziție oscilantă cu privire la recunoașterea faptei, inițial recunoscând fapta, pentru ca ulterior să încerce transferarea vinovăției în sarcina celorlalți coinculpați, este recidivist postcondamnatoriu față de o faptă comisă anterior ce este concurentă cu alte două fapte pentru care inculpatul a fost condamnat, dovedind perseverență infracțională.

Mai mult, în cauză s-a dat relevanță în mod distinct circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C. pen., și regimului sancționator corespunzător, în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului S.C.M. a fost coborâtă sub minimul legal prevăzut pentru infracțiunea ce i-a fost reținută în sarcină, însă i-a fost revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru pedeapsa de 3 ani pentru o infracțiunea săvârșită anterior, deoarece fapta din prezenta cauză a fost comisă în termenul de încercare al condamnării anterioare, ceea ce a condus la cumulul aritmetic al pedepselor și totodată s-a constatat și concurența faptei din cauza de față cu alte două fapte pentru care inculpatul a fost condamnat, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Astfel, s-a apreciat just că pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul este singura în măsură să asigure îndreptarea atitudinii acestuia față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa pozitivă.

înalta Curte nu poate avea în vedere critica recurentului inculpat cu privire la greșita individualizare a pedepsei aplicate, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural criteriile legale ce caracterizează procesul de stabilire a pedepselor, așa încât acordarea unei mai largi eficiențe circumstanțelor atenuante judiciare nu se justifică, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.

în raport cu cele menționate, înalta Curte apreciază că instanța de apel a pronunțat o soluție legală și temeinică sub toate aspectele.

Totodată, verificând hotărârea atacată nu s-a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen.

Față de aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.C.M. împotriva deciziei penale nr. 367/ A din 5 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

S-a constatat că recurentul inculpat este arestat în altă cauză.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea de 24 de ore din 28 septembrie 2004 și arestarea preventivă din 29 septembrie 2004 până la punerea efectivă în libertate.

în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4786/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs