ICCJ. Decizia nr. 484/2006. Penal
| Comentarii |
|
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, secţia penală, Decizia nr. 484 din 25 ianuarie 2006
Prin sentinţa penală nr. 1178 din 26 septembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a respins, ca nefondată, cererea condamnatului M.G.M. privind întreruperea executării pedepsei, aplicată prin sentinţa penală nr. 790/2004 a aceleiaşi instanţe, de 12 ani închisoare.
A fost obligat condamnatul la suma de 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că motivele de ordin familial invocate prin cerere, tatăl grav bolnav, care urmează să suporte intervenţie chirurgicală, având nevoie de îngrijirea condamnatului, nu sunt dovedite în cauză, nefiind îndeplinite astfel condiţiile prevăzute în art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei.
Apelul declarat de condamnat, prin care s-a susţinut că în mod greşit cu ignorarea probelor administrate s-a reţinut că nu sunt dovedite cerinţele legii privind întreruperea executării pedepsei, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 810/ A din 24 octombrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, fiind obligat acesta la suma de 80 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva ambelor hotărâri s-a declarat în termen recurs de către inculpat, reiterându-se critica din apel circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.
Critica este neîntemeiată.
Potrivit art. 455, cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, cel mult 3 luni şi numai o singură dată, când din cauza unor împrejurări speciale executarea în continuare a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
În speţă împrejurarea specială, boala de care suferă tatăl condamnatului, nu este dovedită, întrucât din ancheta socială rezultă doar că tatăl condamnatului, potrivit relaţiilor date de vecini, întrucât acesta nu a fost găsit în domiciliu şi a refuzat să dea curs invitaţiilor oficiale în acest sens, nu este comunicativ şi refuză să permită accesul altor persoane în locuinţa sa, în urma decesului soţiei.
În consecinţă, respingerea cererii este justificată, întrucât nu sunt dovedite cerinţele legale precitate privind întreruperea executării pedepsei.
Ca atare, recursul condamnatului a fost respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost obligat acesta, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la cheltuieli judiciare către stat stabilite la suma de 100 lei, din care 40 lei au reprezentat onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 481/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 485/2006. Penal → |
|---|
