ICCJ. Decizia nr. 4991/2006. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4991/2006
Dosar nr. 5358/2/2006
Şedinţa publică din 4 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 186 din 8 mai 2006 a Tribunalului Giurgiu s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de condamnatul P.S., împotriva sentinţei penale nr. 105 din 21 martie 2005 a Tribunalului Giurgiu.
Condamnatul a fost obligat la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, prin cererea sa înregistrată sub nr. 1031/2006, condamnatul P.S. a solicitat instanţei admiterea contestaţiei la executare formulată, motivată pe greşita încadrare juridică a faptei comise.
Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul Giurgiu a reţinut că în temeiul art. 461 C. proc. pen., împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face contestaţie la executare, dacă există impedimente cu privire la executarea pedepsei.
În speţă, a reţinut Tribunalul Giurgiu, condamnatul invocând motive ce ţin de fondul cauzei, care nu se circumscriu prevederilor art. 461 C. pen., contestaţia la executare este nefondată.
Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel condamnatul, reiterând criticile formulate şi în faţa primei instanţe, solicitând admiterea contestaţiei la executare.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut ca în cauză condamnatul a invocat motive ce ţin de fondul cauzei, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 461 C. proc. pen.
Prin urmare, pronunţând Decizia penală nr. 424 la 30 mai 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs condamnatul, fără a arăta în scris motivele.
Apărătorul recurentului condamnat, susţinând recursul declarat de condamnat a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei respingeri a cererii formulate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cat şi din oficiu în conformitate cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reţine că art. 461 C. proc. pen., prevede în mod limitativ condiţiile în care se poate formula contestaţie la executare, cazuri care reprezintă în mod exclusiv impedimente la executarea pedepsei.
În speţă, condamnatul nu a invocat nici un impediment la executare, ci a susţinut că încadrarea juridică a faptei nu este corect stabilită, ceea ce ar atrage şi o reducere a cuantumului pedepsei. Aceste aspecte ţin de fondul cauzei, fiind examinate de instanţele de judecată, nemaiputând fi avute în vedere în această cale extraordinară de atac.
Faţă de cele învederate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul P.S. împotriva sentinţei penale nr. 424 din 30 mai 2006 a Curţii de ApelBucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 120 lei noi cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei noi, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4989/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4995/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
