ICCJ. Decizia nr. 5055/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5055/2006
Dosar nr. 503/54/2006
Şedinţa publică din 6 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 83 din 29 mai 2006, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul P.D.T. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 419/P/2004 din 24 noiembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Petiţionarul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 700 lei, din care 600 lei onorariul apărătorului din oficiu.
S-a reţinut că petiţionarul a sesizat organele de urmărire penală, solicitând efectuarea de cercetări penale faţă de G.L., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 C. pen., P.G., P.C. şi P.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 291, 292 şi 289 C. pen., P.C., P.P. şi P.P.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 194 şi 323 C. pen.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că petiţionarul se află în litigiu cu rudele sale, conflictul fiind generat de împărţirea unei mase succesorale.
Numeroasele plângeri formulate au făcut obiectul unor dosare, atât pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, cât şi pe cel al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Dosarul penal nr. 2432/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu a fost soluţionat, la data de 17 noiembrie 2003, de procurorul G.L. care a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului P.C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi, respectiv, neînceperea urmăririi penală faţă de P.M. şi P.P.G. pentru infracţiunile prevăzute de art. 291 şi 292 C. pen.
Considerând că prin pronunţarea acestei soluţii, procurorul G.L. l-a favorizat pe P.C., petiţionarul a solicitat cercetarea penală a magistratului, precum şi a membrilor familiei sale, pentru faptele săvârşite.
Constatând că magistratul procuror a adoptat soluţia dispusă potrivit probelor administrate în cauză, fără să favorizeze persoana învinuitului, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluţia nr. 419/P/2004 din 24 noiembrie 2004, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de acesta pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen., în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4) şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Totodată, faţă de P.C., P.P. şi P.P.G. s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile prevăzute de art. 194 şi 323 C. pen., în baza aceluiaşi temei juridic.
Cu privire la P.G., P.C. şi P.M., s-a luat act că aceştia sunt cercetaţi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 291 şi 292 C. pen., în dosarul format urmare disjungerii din dosarul nr. 161/P/2004.
Plângerea formulată de persoana vătămată împotriva măsurii dispuse de procuror, potrivit dispoziţiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluţia nr. 4071/II/2/2005 din 15 noiembrie 2005.
Persoana vătămată s-a adresat cu plângere instanţei de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Instanţa de judecată a apreciat că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale este legală şi temeinică întrucât procurorul G.L. a dispus o soluţie penală potrivit probelor administrate în cauză, iar faţă de P.C., P.P. şi P.P.G. nu există probe că au şantajat sau că s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Împotriva acestei sentinţei penale, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul P.D.T., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Judecând plângerea, instanţa de fond a verificat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constatând, în mod just, că aceasta este legală şi temeinică.
Magistratul procuror şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu, fără să fi adus, cu intenţie, vreo vătămare intereselor legitime ale petiţionarului şi fără a favoriza în vreun mod învinuitul, iar faţă de ceilalţi făptuitori nu există dovezi că au săvârşit vreo faptă penală.
În consecinţă, soluţia de neurmărire penală dispusă de procuror este justă şi în mod întemeiat a fost menţinută de instanţa de judecată.
Critica formulată prin motivele de recurs nefiind fondată, recursul urmează a fi respins ca atare, iar petiţionarul obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de petiţionarul P.D.T. împotriva sentinţei penale nr. 83 din 29 mai 2006 a curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5021/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 5057/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
