ICCJ. Decizia nr. 5437/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5437/2006
Dosar nr. 11051/3/2006
Şedinţa publică din 21 septembrie 2006
Asupra recursului penal de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 546 din 9 mai 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii, formulată de petentul-condamnat M.B.S., pe care l-a obligat la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa de fond a reţinut, pe situaţia de fapt, că, prin sentinţa penală nr. 613 din 7 mai 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, din dosar nr. 3501/2003, petentului-condamnat i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.
În motivare, instanţa de fond a arătat că, deşi referatul de anchetă socială confirmă susţinerea petentului-condamnat, potrivit căreia familia acestuia se confruntă cu greutăţi materiale, acestea nu constituie împrejurări speciale în sensul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
În termen legal, petentul-condamnat a declarat apel, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a apelului, apelantul petent condamnat a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât, aşa cum rezultă din referatul de anchetă socială, are în întreţinere doi minori, soţia sa este operată, mama sa are o pensie mică şi este bolnavă, astfel încât prezenţa sa este necesară pentru a-şi ajuta familia.
A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi rejudecând pe fond, să se dispună întreruperea executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 luni.
Analizând actele şi lucrările dosarelor, precum şi sentinţa penală apelată atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât şi din oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a apreciat că apelul declarat de apelantul petent condamnat nu este fondat.
Astfel, potrivit referatului de anchetă socială din data de 3 mai 2006, întocmit de Consiliul local al Sectorului II, Bucureşti – D.G.A.S.P.C., petentul condamnat întreţine o relaţie de concubinaj cu D.M.C., care nu are probleme de sănătate, din care au rezultat minorii M.R.G., în vârstă de 3 ani şi D.L.I., în vârstă de 7 ani, a cărei paternitate nu a fost recunoscută de către petentul condamnat, alături de care locuieşte M.E., bunica concubinei petentului condamnat, în a cărei proprietate se află garsoniera şi nu mama sa, după cum susţine petentul condamnat, care, pierzându-şi locuinţa, este adăpostită de rude, venitul lunar al acestora însumând 684 RON, iar petentul-condamnat nu avea ocupaţie la momentul arestării sale preventive.
Aşadar, Curtea a constatat că susţinerile petentului-condamnat sunt contrazise de constatările consemnate în referatul de anchetă socială, în sensul că D.M.C., concubina, şi nu soţia petentului condamnat, nu are probleme de sănătate, unul dintre minori nu a fost recunoscut de către petentul condamnat, iar mama petentului condamnat locuieşte, ocazional, la rude, neavând adăpost.
De asemenea, situaţia financiară dificilă a familiei petentului condamnat nu constituie o împrejurare specială care ar avea consecinţe grave, în sensul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât petentul condamnat nu avea un loc de muncă şi chiar în ipoteza în care şi-ar găsi imediat un loc de muncă veniturile realizate pe durata de 3 luni ar fi insuficiente pentru depăşirea stării de sărăcie.
În consecinţă, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul petent condamnat M.B.S., prin Decizia penală nr. 452 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Împotriva deciziei penale nr. 452 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în termen legal a declarat recurs condamnatul, solicitând întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni întrucât sunt îndeplinite cerinţele art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Examinând recursul declarat de condamnat prin prisma dispoziţiilor art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Din referatul de anchetă socială întocmit de Consiliul Local al Sectorului 2 – D.G.A.S.P.C. Sector 2 rezultă că mama condamnatului de probleme de sănătate, iar concubina acestuia împreună cu cei doi copii minori se confruntă cu greutăţi financiare.
Situaţia materială dificilă a familiei condamnatului nu constituie însă o „împrejurare specială" în înţelesul dispoziţiilor legale invocate, aceasta preexistând încarcerării condamnatului şi neputând fi remediată într-un interval de timp de maxim 3 luni cât ar fi posibilă întreruperea executării pedepsei.
În consecinţă, în raport de cele expuse, în mod justificat a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei, astfel că în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.B.S. împotriva deciziei penale nr. 452 din 9 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 240 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 5433/2006. Penal. Lovirile sau vătămările... | ICCJ. Decizia nr. 5466/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
---|