ICCJ. Decizia nr. 5424/2006. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5424/2006
Dosar nr. 13817/3/2005
Şedinţa publică din 21 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1590 din 13 decembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 2097/2005, în baza art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata D.V.A., la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.
În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra nerespectării prevederilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiţionate.
S-a constatat că inculpata a fost reţinută şi arestată preventiv în cauză în perioada 29 martie 2000 – 31 martie 2000.
În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumelor de 800.000 lei şi respectiv 500.000 lei obţinute prin săvârşirea infracţiunii.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt: În perioada lunii martie 2000, inculpata D.V.A. îşi desfăşura activitatea în calitate de medic primar, specialist în obstetrică – ginecologie în cadrul maternităţii B., lucrând în această unitate spitalicească încă de la înfiinţare.
În această calitate inculpata a cunoscut-o pe pacienta S.M. în cursul anului 1999, asistând-o din punct de vedere medical pe parcursul celei dintâi sarcini a acesteia şi efectuându-i prima operaţie cezariană în luna aprilie 1999.
După prima naştere, numita S.M. s-a mai prezentat la medicul care-i efectuase intervenţia chirurgicală cezariană, iar cu prilejul unui astfel de control i s-a adus la cunoştinţă de către medicul D. că este din nou însărcinată, vârsta sarcinii fiind destul de avansată, în aceste împrejurări atrăgându-i-se atenţia că datorită timpului scurt trecut de la prima operaţie de cezariană era vorba de o sarcină cu un risc medical crescut şi că trebuie menţinută atent sub observaţie.
La data de 14 martie 2000, întrucât se simţea rău din pricina sarcinii, martora S.M., însoţită de soţul său S.A., s-a prezentat din nou la maternitatea B. pentru a fi examinată de către medicul ginecolog D.V.A.
Potrivit declaraţiilor date în calitate de martori de către numiţii S.M. şi A., cu acest prilej inculpata i-a efectuat un consult ginecologic pacientei S.M., aducându-le la cunoştinţă celor doi soţi că gravida ar trebui internată pentru prevenirea oricăror complicaţii, prilej cu care, a mai arătat cei doi martori, inculpata le-a precizat că fiind vorba despre o a doua operaţie de cezariană într-un interval scurt de timp, trebuie să dea pentru ea suma de 2-3 milioane lei, iar pentru medicul anestezist suma de 300.000 lei.
Dat fiind faptul că pe de o parte la momentul respectiv cei doi soţi nu aveau asupra lor suma de bani solicitată de către inculpată, iar pe de altă parte pentru că martora S.M. nu venise pregătită pentru internare, aceştia s-au întors acasă, urmând să revină la maternitate a doua zi pentru internare în vederea efectuării operaţiei.
În data de 15 martie 2000, martora S.M. a fost internată de către medicul D.V.A. la maternitatea B., cu acest prilej martorul denunţător S.A. înmânându-i inculpatei suma de 800.000 lei, din care 700.000 lei fusese împrumutată de la martora G.E., împrejurare confirmată de aceasta din urmă prin declaraţiile date în cursul procesului penal.
Potrivit foii de observaţie clinic obstetrică, în perioada următoare pacienta S.M. a rămas internată în maternitatea B. pentru a se afla sub directa supraveghere a medicilor, iar pe parcursul perioadei de spitalizare aceasta a fost examinată periodic de către medicul D.V.A., care urma să efectueze operaţia cezariană, sub efectul tratamentului medical administrat, starea sarcinii ameliorându-se.
În declaraţiile date, martora S.M. a susţinut că în perioada de spitalizare de dinaintea intervenţiei chirurgicale, atunci când era consultată medical de către medicul D.V.A., a discutat de mai multe ori cu aceasta despre suma de bani pretinsă pentru efectuarea operaţiei, spunându-i că din cauza dificultăţilor financiare cu care se confruntă familia sa, nu sunt pregătiţi cu această sumă, iar în aceste împrejurări inculpata îi atrăgea atenţia că trebuie să se gândească la viaţa copilului său şi o întreba cum de atâta vreme nu a reuşit să facă rost de suma de bani pe care trebuia să o dea.
În contextul acestor discuţii repetate cu inculpata, martora S.M. şi-a făcut impresia că întârzierea efectuării operaţiei cezariene s-ar datora faptului că nu a putut să dea doctoriţei D.V.A. întreaga sumă de bani pretinsă, motiv pentru care la fiecare vizită a soţului său (martorul denunţător S.A.) şi a mamei sale (martora M.V.) îi ruga insistent pe aceştia să facă rost de suma de bani pretinsă de inculpată.
În aceste împrejurări, cu puţin timp înaintea datei de 29 martie 2003, întâlnindu-se cu martorul O.I., unchi din partea soţiei sale, martorul denunţător S.A. i-a solicitat acestuia cu titlu de împrumut suma de 3.000.000 lei, precizându-i şi motivul pentru care are nevoie de aceşti bani, iar acesta din urmă fiind de acord cu solicitarea lui S.A. i-a împrumutat suma cerută.
În dimineaţa zilei de 29 martie 2000, în timp ce se îndrepta spre maternitatea B., fiind profund frământat de dificultăţile financiare cu care se confrunta în acea perioadă şi gândindu-se că dacă va da banii pe care-i împrumutase de la martorul O.I., doctoriţei care urma să o opereze pe soţia sa, nu va mai avea de unde să-i restituie, martorul denunţător a luat hotărârea de a se prezenta în faţa organelor judiciare pentru a aduce la cunoştinţă acestora pretinderea de bani formulată de către inculpata D.V.A. pentru realizarea operaţiei de cezariană soţiei sale.
Astfel, în aceeaşi zi a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti autodenunţul formulat de numitul S.A. cu privire la pretinderea în data de 14 martie 2000 de către medicul D.V.A. din cadrul maternităţii B. a sumei de 2.000.000 – 3.000.000 lei pentru efectuarea unei operaţii de cezariană soţiei sale S.M. şi primirea de către aceeaşi făptuitoare în acelaşi scop, în data de 15 martie 2000 a sumei de 800.000 lei.
Pe baza denunţului formulat de S.A., imediat s-a procedat la organizarea unei acţiuni de surprindere în flagrant a infracţiunii de luare de mită sesizată, iar în vederea realizării flagrantului denunţătorul a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală suma de 3.000.000 lei pe care o avea asupra sa în scopul de a-i fi remisă cu titlu de mită doctoriţei care urma să o opereze pe soţia sa. Suma de bani în discuţie, alcătuită din 19 bancnote a câte 100.000 lei şi 22 bancnote a câte 50.000 lei, ale căror serii au fost consemnate într-un proces verbal, a fost marcată şi din punct de vedere criminalistic, bancnotele fiind inscripţionate cu creion galben fluorescent pe una din feţe cu inscripţia „MITĂ", iar pe cealaltă faţă cu menţiunea „29 martie 2000", după care a fost restituită denunţătorului pentru a fi remisă în timpul flagrantului persoanei denunţate.
În continuare, denunţătorul, împreună cu organele judiciare care au organizat operaţiunea de surprindere în flagrant a inculpatei s-au deplasat la maternitatea B., unde au stat aproximativ 2 ore în holul de aşteptare, întrucât pacienta S.M. intrase în operaţie, iar în acest răstimp S.A. a căutat-o de mai multe ori pe doctoriţa D.V.A. pentru a se interesa de starea soţiei sale, însă prin telefon i s-a răspuns că medicul respectiv nu a ieşit încă din sala de operaţii.
La un moment dat, în holul de aşteptare şi-a făcut apariţia medicul D.V.A., îmbrăcată în alb, care i-a făcut semn cu mâna denunţătorului S.A. să vină în direcţia ei, motiv pentru care acesta s-a ridicat de pe scaun şi a urmat-o pe inculpată, intrând după aceasta într-una din încăperile alăturate, pe a cărei uşă se afla înscrisă menţiunea „Sală internări ginecologie".
Potrivit susţinerilor denunţătorului, în această încăpere se aflau un doctor şi nişte pacienţi, iar de aici au trecut împreună într-o a doua cameră în care se afla un bărbat îmbrăcat în uniformă de spital şi care la vederea medicului a ieşit. În acest context, fără ca de faţă să mai fie şi alte persoane, medicul D.V.A. i-a spus numitului S.A. că are o fetiţă de 3,5 kg, moment în care martorul denunţător a scos din buzunar suma de 3.000.000 lei, care anterior fusese marcată din punct de vedere criminalistic, pe care i-a înmânat-o inculpatei, aceasta primind-o cu mâna dreaptă. În continuare, denunţătorul i-a sărutat mâna doctoriţei, i-a mulţumit şi a părăsit încăperea urmând acelaşi drum pe care venise, respectiv întorcându-se în holul de aşteptare tot prin prima încăpere.
Imediat la semnalul denunţătorului, organele de urmărire penală însoţite de martorii asistenţi P.M. şi C.D. au intrat în încăperea de unde ieşise acesta, au întrebat de doamna doctor D.V.A. şi fiind îndrumaţi către încăperea alăturată cu acces din cea dintâi încăpere au intrat în cea de-a doua cameră, unde au găsit-o pe inculpată împreună cu martorul P.G. care tocmai intrase pe cealaltă uşă cu acces direct din holul de aşteptare.
După ce organele de poliţie şi-au declinat calitatea, s-a trecut la identificarea celor două persoane găsite în încăpere, iar apoi inculpata a fost întrebată dacă a primit vreo sumă de bani de la numitul S.A. Potrivit celor consemnate în procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, aceasta a răspuns că a „primit ceva de la acesta, dar nu ştie ce, întrucât S.A. i-a introdus în buzunar un obiect fără să vadă ce anume", afirmaţia făcută de către inculpată în acest context fiind confirmată şi prin depoziţiile martorului denunţător S.A. şi ale martorilor asistenţi P.M. şi C.D.
În continuare s-a procedat la percheziţionarea corporală a numitei D.V.A., ocazie cu care, în buzunarul din partea dreaptă al halatului de culoare albă pe care îl purta pe sub un alt halat mai gros s-a găsit un teanc de bancnote a câte 100.000 lei (19 bancnote) şi respectiv 50.000 lei (22 bancnote).
Fiind examinate mâinile inculpatei D.V.A. cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, pe palma dreaptă a acesteia, lângă degetul mare s-a constatat o urmă de praf galben fluorescent şi de asemenea, astfel de urme au fost puse în evidenţă şi pe interiorul degetului mare de la palma dreaptă, precum şi pe degetul arătător de la aceeaşi mână în lateral stânga.
Se reţine că toate împrejurările de fapt petrecute cu prilejul realizării flagrantului au fost în detaliu consemnate de organele judiciare în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante, fiind confirmate şi prin depoziţiile martorilor asistenţi P.M. şi C.D., ale martorului denunţător S.A., toţi aceştia luând la cunoştinţă în mod direct despre activitatea infracţională a inculpatei, surprinsă în flagrant. De asemenea, unele aspecte ale realizării flagrantului au fost fixate şi prin realizarea de fotografii judiciare de către organele de urmărire penală.
În ceea ce priveşte depoziţia martorului P.G., dată în cursul cercetării judecătoreşti, prin care acesta a susţinut că ar fi fost de faţă la discuţia purtată de către inculpată cu martorul denunţător în incinta camerei de gardă, după terminarea operaţiei, prilej cu care ar fi observat că numitul S.A. s-a apropiat de doctoriţa D.V.A., i-a luat mâna dreaptă şi i-a sărutat-o, după care a strâns-o în braţe (prin aceste susţineri, încercând să ofere o explicaţie asupra prezenţei urmelor de praf galben fluorescent puse în evidenţă pe mâna dreaptă a inculpatei şi asupra modului în care ar fi putut ajunge banii marcaţi criminalistic în buzunarul acesteia, fiind evident faptul că în această manieră a urmărit să ofere un suport probatoriu variantei prezentată de inculpată), tribunalul a apreciat-o ca fiind lipsită de obiectivitate şi profund părtinitoare, de vreme ce în cursul urmăririi penale acelaşi martor a mai declarat că a intrat în camera de gardă aproape simultan cu organele de anchetă, deci după epuizarea momentului remiterii banilor ce au constituit obiectul mitei.
Pentru lămurirea acestor aspecte relevate de martorul P.G. au fost edificatoare şi depoziţiile martorului denunţător S.A., care a declarat că la momentul propriu-zis al remiterii banilor către inculpată nu a fost de faţă nici o persoană, martorul P.G. intrând în camera de gardă pe uşa ce avea acces direct din sala de aşteptare în timp ce el părăsea această încăpere, ieşind pe cealaltă uşă, astfel că o dată în plus este pusă în evidenţă atitudinea părtinitoare a martorului P.G. manifestată în cursul cercetării judecătoreşti.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv declaraţiile martorilor M.V., S.M. şi S.A., a mai rezultat că în dimineaţa zilei de 29 martie 2000, înainte de a intra în sala de operaţii, inculpata a mai primit şi de la numita M.V., mama pacientei S.M., în prezenţa acesteia din urmă, suma de 500.000 lei în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale şi acordării îngrijirilor medicale necesare numitei S.M. Potrivit susţinerilor martorei M.V., aceasta împrumutase suma de 500.000 lei pe care i-a dat-o inculpatei de la martora OG, căreia i-a adus la cunoştinţă şi motivul pentru care avea nevoie de această sumă de bani, aceasta din urmă, prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale confirmând împrejurările relatate de numita M.V.
La stabilirea întregii activităţi infracţionale a inculpatei instanţa a avut în vedere şi procesele-verbale de confruntare întocmite în cursul urmăririi penale cu prilejul confruntărilor realizate între inculpata D.V.A. pe de o parte şi martorii S.A., S.M. şi M.V., pe de altă parte.
Fiind audiată, inculpata nu a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, susţinând în mod constant că nu a pretins şi nu a primit nici o sumă de bani de la numiţii S.A. şi M.V. Prevalându-se de o pretinsă stare de extenuare fizică şi psihică datorită dificultăţii sporite a operaţiei de cezariană pe care o efectuase numitei S.M., inculpata a mai arătat că suma de 3.000.000 lei găsită asupra sa de către organele de urmărire penală i-a fost introdusă în buzunar de către martorul denunţător S.A., fără ca ea să observe, iar în privinţa urmelor de praf galben fluorescent descoperite pe palma sa dreaptă cu ajutorul lămpii cu raze ultraviolete, explicaţia inculpatei a fost în sensul că probabil aceste urme s-au produs în momentul în care denunţătorul S.A. i-a luat mâna în mâna sa pentru a i-o săruta. De asemenea, a mai susţinut inculpata că tot ceea ce i s-a întâmplat în data de 29 martie 2000 reprezintă rezultatul unei acţiuni premeditate şi o înscenare murdară pusă la cale probabil de către persoane care îi purtau pică din pricină că la vremea respectivă deşi îşi depusese dosarul de pensionare, profesorul îi încuviinţase prelungirea activităţii, fiind unul dintre cei mai eficienţi medici din maternitatea B., iar despre soţii S. a precizat că aceştia au fost nişte oameni ignoranţi ce s-au lăsat manipulaţi în realizarea acestei acţiuni a cărei victimă a fost.
S-a reţinut că, în drept, fapta inculpatei D.V.A., care în calitate de medic în cadrul maternităţii B., în baza acestei rezoluţii infracţionale la data de 14 martie 2000 a pretins numiţilor S.M. şi S.A. suma de 2.000.000 – 3.000.000 lei, la data de 15 martie 2000 a primit de la numitul S.A. suma de 800.000 lei, iar la data de 29 martie 2000 a primit de la M.V. suma de 500.000 lei şi de la S.A. suma de 3.000.000 lei, toate acestea pentru efectuarea unei operaţii de cezariană numitei S.M. fiind surprinsă în flagrant imediat după primirea în data de 29 martie 2000 a sumei de 3.000.000 lei marcată criminalistic, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Referitor la aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicată inculpatei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume dispoziţiile părţii generale a Codului penal referitoare la forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta şi la participaţia penală a inculpatei, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârşită – pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani, gradul relativ ridicat de pericol social al faptei comise pus în evidenţă de modul, mijloacele şi împrejurările concrete ale săvârşirii faptei, sub acest aspect avându-se în vedere lipsa de repere morale din partea inculpatei, care nu a manifestat înţelegere faţă de situaţia financiară precară a familiei S. de care a avut cunoştinţă chiar din spusele acestora, insistând în remiterea mitei, precum şi faptul că infracţiunea a fost săvârşită atât în varianta pretinderii, cât şi în varianta primirii unei sume de bani, scopul urmărit şi urmarea produsă, condiţionarea îndeplinirii îndatoririlor de medic de plată a unor sume de bani necuvenite, precum şi circumstanţele personale ale inculpatei, care nu este cunoscută cu antecedente penale, ceea ce dovedeşte că înainte de comiterea faptei a manifestat o conduită de respect faţă de regulile de convieţuire socială şi de valorile sociale ocrotite de lege, în perioada de activitate profesională şi-a îndeplinit cu conştiinciozitate şi profesionalism îndatoririle de medic ginecolog, fiind apreciată drept unul dintre cei mai eficienţi medici din cadrul maternităţii B., conform înscrisurilor medicale depuse la dosarul cauzei, prezintă unele afecţiuni ale stării de sănătate, însă pe parcursul procesului penal a dat dovadă de o atitudine nesinceră, în dispreţul tuturor probelor de vinovăţie administrate în cauză negând comiterea infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată.
În raport de criteriile de individualizare judiciară, tribunalul a apreciat că se justifică reţinerea în favoarea inculpatei a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., astfel dându-se eficienţă prevederilor art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., cuantumul pedepsei aplicat acesteia situându-se sub limita minimului special prevăzut de lege pentru infracţiunea comisă.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a modalităţii de executare a pedepsei, în raport cu circumstanţele personale ale inculpatei şi cu posibilităţile acesteia de a conştientiza gravitatea faptei comise, mai ales că de la data săvârşirii faptei s-a scurs un interval de timp îndelungat, tribunalul a apreciat că realizarea în mod eficient a scopului preventiv-educativ al pedepsei şi obţinerea în mod real a reeducării şi reintegrării sociale a inculpatei pot fi garantate şi fără executarea propriu-zisă a pedepsei, respectiv prin suspendarea condiţionată a executării acesteia, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art. 82 C. pen., în cauză fiind îndeplinite şi celelalte condiţii instituite de lege cu privire la posibilitatea acordării beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel inculpata D.V.A. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
O primă critică vizează împrejurarea că în mod greşit a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, motiv pentru care solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În motivarea apelului său, inculpata arată că nu a condiţionat internarea numitei S.M. şi nici efectuarea intervenţiei chirurgicale de remiterea vreunei sume de bani, denunţătorul S.A. nu i-a înmânat respectiva sumă de bani, ci a introdus bancnotele în buzunarul halatului său fără a fi într-un plic sau plastic, ulterior sărutându-i mâna şi întinzându-i astfel cele două degete cu praf fluorescent.
În subsidiar, inculpata solicită aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât, în raport cu datele care circumstanţiază persoana sa, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Astfel, a profesat ca medic ginecolog o perioadă de peste 30 ani, în prezent este pensionară, cu probleme de sănătate, este mamă a doi copii, iar valoarea sumei ce i-a fost înmânată este de 110-115 Euro.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu sub toate aspectele conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea reţine că apelul este nefondat.
S-a reţinut în esenţă că pe baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, reţinând corect situaţia de fapt, încadrarea juridică a faptei iar individualizarea pedepsei fiind făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei decizii inculpata a formulat recurs prin care a reiterat motivele invocate în apel, respectiv, a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen.
Examinând cauza în raport de motivele invocate cât şi din oficiu se constată că recursul este nefondat.
La data de 29 martie 2000 inculpata fiind surprinsă în flagrant, având asupra sa suma de 3.000.000 lei capcanată criminalistic, a negat faptul că a pretins soţilor S. vreo sumă de bani pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale, după cum a negat şi împrejurarea că a primit bani în acest sens, iar cu privire la suma de 3.000.000 lei a susţinut că i-a fost introdusă în buzunar de către denunţător fără ca ea să observe; în ceea ce priveşte urmele de praf galben fluorescent de pe palma dreaptă descoperite cu ocazia flagrantului, inculpata susţine că probabil acestea au fost lăsate în momentul în care denunţătorul S.A. i-a luat mâna în mâna sa pentru a i-o săruta, aceste susţineri fiind infirmate de probele administrate în cauză.
Astfel, martorii S.A. şi S.M. au arătat constant pe parcursul cercetărilor că, la data de 14 martie 2000, inculpata le-a pretins suma de 2-3.000.000 lei pentru ea şi 300.000 lei pentru medicul anestezist în vederea efectuării operaţiei de cezariană, precizându-le că este a doua operaţie de acest fel într-un interval scurt de timp, iar a doua zi – 15 martie 2000, martora S.M. a fost internată în maternitatea B., împrejurare în care soţul său S.A. i-a dat inculpatei suma de 800.000 lei.
Astfel cum s-a reţinut de cele două instanţe, semnificative sunt şi declaraţiile martorei M.V., mama numitei S.M., care arată, că în dimineaţa zilei de 29 martie 2000, înainte de a intra în sala de operaţii, inculpata a primit de la aceasta suma de 500.000 lei în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale, martoră care a mai declarat că respectiva sumă de bani a împrumutat-o de la martora OG, căreia i-a spus motivul pentru care solicită această sumă de bani, aspect ce se coroborează cu declaraţia martorei OG
De asemenea, martorul S.A. a arătat că suma de 3.000.000 lei oferită inculpatei după efectuarea operaţiei a fost nevoită să o împrumute de la numitul O.I., susţinere ce se coroborează cu declaraţia acestuia şi că i-a înmânat inculpatei suma de 3.000.000 lei, aceasta primind-o cu mâna dreaptă, în acel moment în încăperea respectivă nefiind nici o altă persoană.
Şi pedeapsa aplicată inculpatei a fost just individualizată, instanţele acordând largi circumstanţe atenuante persoanei acesteia, astfel că nu justifică reducerea acesteia.
Nici aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen., nu se justifică, întrucât fapta inculpatei care a insistat primirea sumelor de bani pretinse deşi cunoştea situaţia materială precară a familiei sale, prezintă pericolul social al unei infracţiuni prin conţinutul său concret şi prin atingerea unor valori sociale importante proteguite de lege.
Examinând cauza din oficiu, nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârilor astfel încât, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata D.V.A., obligând-o la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata D.V.A. împotriva deciziei penale nr. 245/ A din 27 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5400/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5433/2006. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
