ICCJ. Decizia nr. 5666/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5666/2006
Dosar nr. 13334/1/2006
Şedinţa publică din 29 septembrie 2006
Asupra recursurilor de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 13 septembrie 2006, pronunţată în dosarul nr. 633/P/Ap/2006, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a menţinut arestarea preventivă ainculpaţilor F.C. şi T.D.A., în baza 3002 şi a art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpaţii solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi punerea lor în libertate.
Înalta Curte constată, că recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.
Conform art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată, instanţa de apel, constatând că aceste dispoziţii procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpaţii au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de instanţa de fond, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menţinerea arestării preventive.
Înalta Curte reţine că încheierea instanţei de apel este legală şi justificată.
Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din C.A.D.O.L.F., referitor la cazurile de excepţie în care o persoană poate fi lipsită de libertate, recurenţii inculpaţi au fost iniţial arestaţi în vederea aducerii lor în faţa autorităţilor judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că au săvârşit o infracţiune [(lit. c)].
Ulterior, măsura arestării a fost menţinută pe baza condamnării pronunţate de un tribunal competent [(art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţie)], în speţă, în temeiul condamnării inculpaţilor la pedepsele de 8 ani închisoare (T.D.A.) şi 8 ani 10 luni şi 7 zile închisoare (F.C.), pedepse aplicate prin sentinţa penală nr. 235/ S din 17 aprilie 2006 a Tribunalului Braşov, secţia penală).
Chiar dacă sentinţa nu a rămas, încă, definitivă, menţinerea arestării preventive a inculpaţilor este justificată, aceştia fiind trimişi în judecată pentru infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare şi existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică (ambii inculpaţi fiind recidivişti).
Constatând că sunt întrunite atât cerinţele art. 3002 şi ale art. 160b alin. (3) C. proc. pen., cât şi prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) şi c) din C.A.D.O.L.F., Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 140 lei, din care sumele de câte 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii F.C. şi T.D.A. împotriva Încheierii din 13 septembrie 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 633/P/Ap/2006.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 562/2006. Penal. Recuzare (art. 51 C.p.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 5670/2006. Penal → |
|---|
