ICCJ. Decizia nr. 5721/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5721/2006
Dosar nr. 7366/2/2006
Şedinţa publică din 4 octombrie 2006
Asupra recursurilor penale de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 235 din 23 iunie 2006, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a condamnat pe fiecare dintre inculpaţii R.M., S.I. şi R.F.L., la câte o pedeapsă de câte 5 ani închisoare, în condiţiile art. 71 C. pen. şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 – art. 999 C. civ., au fost admise acţiunile civile formulate de C.A.S. O.P.S.N.A.J. Bucureşti, P.A., N.E. şi N.L.M. şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii să plătească suma de 1.459.614 lei către C.A.S. O.P.S.N.A.J. Bucureşti, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru N.L.M., suma de 2.500 lei către P.A., reprezentând daune morale, suma de 5.000 lei către N.E., reprezentând daune morale şi suma de 11.000 lei, către N.L.M. reprezentând daune morale, 7000 lei şi daune materiale, 4000 lei .
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate s-a reţinut că inculpaţii R.M., S.I. şi R.F.L., în noaptea de 30 martie 2006, au pătruns, prin efracţie, în boxele de la subsolul blocului C. din Giurgiu, pentru a sustrage bunuri aparţinând locatarilor.
Fiind surprinşi de partea vătămată N.L.M., care a încercat să blocheze uşa de acces şi a alarmat şi alţi locatari, inculpaţii au abandonat la subsolul blocului, în afara boxelor, bunurile furate, borcane cu gem, motor bărci şi pentru a-şi asigura scăparea, au lovit părţile vătămate cu obiecte contondente, o vâslă şi o cazma, cauzându-le leziuni traumatice care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale pentru N.L.M., 5-7 zile pentru N.E., 5-7 zile pentru P.A. şi 2-3 zile pentru F.M.
Împotriva acestor hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, inculpaţii R.M., R.F.L., S.I. precum şi partea civilă N.L.M.
Prin Decizia penală nr. 599/ A din 10 august 2006, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi de inculpaţii R.M., R.F.L. şi S.I. precum şi apelul părţii civile N.L.M.
În motivarea acestei soluţii instanţa de apel a reţinut că pe baza probelor administrate, instanţa de fond a constatat o corectă stare de fapt, a dat faptelor o încadrare juridică corespunzătoare, iar pedepsele au fost corect individualizate, atât sub aspectul cuantumului cât şi al modului de executare.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, partea civilă N.L.M., precum şi inculpaţii R.M., S.I. şi R.F.L.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a susţinut că s-a făcut o greşită individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor - prin reţinerea în favoarea lor a dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen., în raport de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, de agresionarea părţilor vătămate, de leziunile produse acestora.
Recurentul parte civilă a criticat hotărârile recurate, în esenţă, sub următoarele două aspecte:
- greşita încadrare juridică dată faptei prin omisiunea reţinerii şi a dispoziţiilor al.2 lit. a) al art. 211 C. pen., inculpaţii având feţele acoperite în momentul surprinderii lor de persoanele vătămate;
- reţinând în favoarea inculpaţilor dispoziţiile art. 74 – art. 76 C. pen., instanţele au făcut o greşită individualizare a pedepselor al căror cuantum a fost scăzut sub limita minimă legală deşi aceiaşi inculpaţi au mai pătruns în boxele blocului, sustrăgând bunuri, cauza aflându-se în curs de judecată;
Recurenţii inculpaţi nu şi-au motivat în scris recursurile dar oral recurentul inculpat R.F.L. a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recurenţii inculpaţi R.M. şi S.I. au solicitat a se lua act că îşi retrag recursurile declarate.
Având în vedere că declaraţia celor doi inculpaţi a intervenit înaintea închiderii dezbaterilor, că ea s-a făcut personal de inculpaţi, în şedinţă publică se constată a fi îndeplinite cerinţele art. 369 C. proc. pen. şi în consecinţă, în temeiul art. 3854 alin. (2) C. proc. pen., se va lua act prin hotărârea ce se va pronunţa, de retragerea recursurilor de către inculpaţii R.M. şi S.I.
Criticile formulate de recurenţi vor fi examinate în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 şi 17 C. proc. pen., constatându-se că, hotărârile sunt supuse casării în ce priveşte greşita constatare în favoarea inculpaţilor a circumstanţelor judiciare atenuante, aspect sub care sunt fondate recursurile declarate de partea civilă şi de parchet.
Instanţele au constatat în favoarea recurenţilor inculpaţi circumstanţe judiciare personale atenuante fără a le arăta şi analiza, şi mai ales, fără ca ele să existe.
Coborând pedepsele sub limita minimă legală, ca efect al circumstanţelor atenuante reţinute, instanţele au ignorat împrejurările şi modalitatea de concepere şi executare a faptelor.
Astfel, pătrunzând în boxele blocului de unde au sustras mai multe bunuri, inculpaţii, fiind surprinşi, au atacat părţile vătămate, N.L. fiind lovit cu o vâslă în abdomen şi peste ochiul drept.
În urma agresiunii suferite, partea vătămată N.L.M. a necesitat, pentru vindecare, un număr de 45-55 zile îngrijiri medicale, necesitând internări la două spitale din Bucureşti.
Este adevărat că inculpaţii sunt infractori primari şi au recunoscut faptele (împrejurare mai puţin relevantă atâta timp cât au fost surprinşi la locul faptei), dar în contextul în care au acţionat pe baza unei înţelegeri prealabile, în grup, pe timp de noapte, exercitând acte de violenţă deosebită, pentru a-şi asigura scăparea, pedepsele se impuneau a fi stabilite la limita minimă legală şi nu sub această limită.
Acestea sunt considerentele pentru care în cauză nu se justifică aplicarea dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen. şi în consecinţă, prin admiterea recursurilor declarate de parchet şi de partea civilă, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile recurate şi se vor majora pedepsele la câte 7 ani închisoare, prin înlăturarea prevederilor art. 74 – art. 76 C. pen.
Pentru aceleaşi motive, sus-arătate, critica formulată de inculpatul R.F.L. privind reducerea pedepsei, este neîntemeiată, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul său se va respinge, ca nefondat.
În ce priveşte critica formulată de partea civilă privind omisiunea reţinerii dispoziţiilor art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., se constată a fi nefondată, inculpaţii fiind condamnaţi corect prin hotărârile recurate, pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen. Din probele administrate nu a rezultat că inculpaţii au fost mascaţi, deghizaţi sau travestiţi pentru a se reţine în încadrarea juridică a faptei şi dispoziţiile aliniatului 2 lit. a) ale art. 211 C. pen.
În conformitate cu prevederile art. 38511 alin. (4) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedepsele aplicate, pentru fiecare inculpat, perioada detenţiei preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi partea civilă N.L.M. împotriva deciziei penale nr. 599 din 10 august 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe inculpaţii R.M., S.I. şi R.F.L.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 235 din 23 iunie 2006 a Tribunalului Giurgiu numai cu privire la greşita reţinere a dispoziţiilor art. 74 şi 76 C. pen., dispoziţii pe care le înlătură.
Majorează pedepsele aplicate fiecărui inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., de la câte 5 ani închisoare la câte 7 ani închisoare.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării preventive a inculpaţilor de la 31 martie 2006 la 4 octombrie 2006, pentru fiecare inculpat.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpaţii R.M. şi S.I. împotriva aceleiaşi decizii.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.F.L. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 200 lei.
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, pentru asistenţa juridică a inculpaţilor, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5720/2006. Penal. Lovirile sau vătămările... | ICCJ. Decizia nr. 5726/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
