ICCJ. Decizia nr. 5744/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5744/2006
Dosar nr. 1303/45/2006
Şedinţa publică din 5 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 116 din 17 februarie 2006 a Tribunalului Iaşi a fost condamnat inculpatul G.C.F., la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare, 2 ani interzicerea exercitării drepturilor enumerate la art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă începând cu data de 19 noiembrie 2004.
S-a confiscat cuţitul folosit la săvârşirea faptei.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile şi la plata cheltuielilor judiciare.
A fost respinsă cererea de schimbare de încadrare juridică.
Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus prima instanţă a reţinut că, în data de 3 octombrie 2004, până în jurul orelor 21,00, inculpatul G.C.F. a stat în barul SC D. SRL Voineşti împreună cu sora sa, G.E. şi concubinul acesteia, N.M., cu care a consumat 12 sticle cu bere a 1/2 litri.
La închiderea barului cei trei s-au deplasat spre un alt bar din centrul satului Voineşti SC N. SRL situat aproximativ la 100 metri distanţă de primul.
Când inculpatul G.C.F. l-a văzut pe B.V., s-a îndreptat spre acesta, spunându-i: „Tu-ţi morţii mătii, mai eşti şmecher, că acum îţi tai gâtul !", după care a scos din buzunarul drept al pantalonilor un cuţit tip „fluture", cu două mânere care ascund lama, pe care l-a arătat părţii vătămate B.V. Inculpatul a mai spus părţii vătămate: „Nu stai să vezi cum taie ? !".
G.E., aflată în zonă a aruncat cu o sticlă plină de bere spre partea vătămată, aceasta s-a dezechilibrat, permiţând inculpatului să o ajungă din urmă. Martorul F.V.F. a văzut cum inculpatul l-a prins pe B.V. de haină şi i-a aplicat o primă lovitură cu acel cuţit în partea stângă a toracelui.
Partea vătămată a reuşit să se smulgă din mâinile inculpatului deplasându-se pe strada asfaltată, la vale. A luat o bucată de scândură şi atunci când inculpatul s-a apropiat din nou, l-a lovit cu o scândură o singură dată peste umărul stâng. Ulterior partea vătămată a abandonat scândura şi a continuat să alerge la vale. Inculpatul a ajuns din urmă partea vătămată în dreptul casei surorilor I.; aici, inculpatul a mai lovit de două ori, cu acelaşi cuţit în zona stângă a toracelui şi în piept. Partea vătămată a căzut la pământ, strigând după ajutor, împrejurare în care inculpatul a afirmat: „Morţii mătii, las să-ţi curgă sângele ca la pui !"
Prin locul respectiv a trecut o maşină a S.J.A. Iaşi, care l-a preluat şi pe B.V. şi l-a transportat la spital în municipiul Iaşi.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 3198 din 15 octombrie 2004 întocmit de I.M.L. Iaşi partea vătămată a prezentat plăgi toracice transfixiante cu hemotorax masiv, plagă transfixiantă a lobului pulmonar inferior, plagă ventriculară stg. cu tamponadă cardiacă şi insuficienţă respiratorie acută şi şoc hemoragic consecutiv.
S-a concluzionat că, leziunile s-au produs prin loviri repetate cu obiect înţepător-tăios (cuţit) şi pot data din 3 octombrie 2004.
Pentru cele două plăgi tăiate penetrante, pulmonare şi cardiace a necesitat 35-40 zile de îngrijiri medicale cu reexaminare în cazul apariţiei unor complicaţii. Aceste plăgi au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Partea vătămată a mai prezentat o plagă tăiată nepenetrantă a hemitoracelui stg. ce s-a putut produce prin loviri cu obiect înţepător tăios (cuţit) poate data din 3 octombrie 2004 pentru care a necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
S-a reţinut că, situaţia de fapt a fost dovedită cu declaraţia părţii vătămate, concluziile raportului de constatare medico-legală, declaraţiile martorilor oculari audiaţi în cauză şi recunoaşterea parţială a inculpatului, şi că faţă de modul cum a acţionat inculpatul, fapta se circumscrie conţinutului infracţiunii de tentativă de omor calificat şi nu vătămare corporală gravă.
Nu s-a putut reţine starea de provocare, motivându-se că acţiunea victimei de a lovi cu mică intensitate inculpatul peste umăr, cu o scândură urmată de fuga acesteia, nu constituie o împrejurare de natură a fi considerată stare de provocare.
În latura civilă, s-a reţinut că daunele materiale nu sunt dovedite, iar cele morale pot fi acoperite prin echivalent bănesc.
În termen, hotărârea a fost apelată de inculpat cu motivarea că fapta realizează elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală, că daunele morale nu au fost la valoarea acordată de instanţă, că fapta s-a consumat în stare de provocare din partea victimei.
Prin Decizia penală nr. 211 din 15 august 2006, Curtea de Apel Iaşi a respins apelul formulat de inculpatul G.C.F., reţinându-se că atât încadrarea juridică cât şi daunele morale au fost corect stabilite.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, reiterând critica vizând încadrarea juridică şi reţinerea stării de provocare iar în subsidiar, reducerea pedepsei, sub aspectul laturii civile a solicitat reducerea daunelor morale.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, se constată că recursul este nefondat.
Cum, corect s-a reţinut de cele două instanţe, starea conflictuală existentă între familiile inculpatului şi victimei sau acţiunea acesteia din urmă de a lovi cu o mică intensitate pe inculpatul care îi aplicase deja părţii vătămate o puternică lovitură cu cuţitul, nu este o împrejurare de natură a avea în psihicul inculpatului o puternică stare de tulburare în sensul dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen.
Cât priveşte încadrarea juridică este de necontestat că modul în care a acţionat inculpatul, obiectul folosit, intensitatea loviturilor, zona vitală afectată îndreptăţeşte reţinerea faptei de tentativă la omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi 175 lit. i) C. pen. şi nu pe aceea de vătămare corporală gravă. Şi daunele morale sunt corect apreciate faţă de suferinţele fizice şi psihice ale părţii vătămate.
Examinând cauza din oficiu nu se constată că sunt motive care să conducă la casarea hotărârilor, urmează ca potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de inculpatul G.C.F., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.C.F. împotriva deciziei penale nr. 211 din 15 august 2006 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 19 noiembrie 2004la 5 octombrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5726/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 5754/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... → |
|---|
