ICCJ. Decizia nr. 5850/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5850/2006
Dosar nr. 5139/2/2006
Şedinţa publică din 13 octombrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 177 din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Giurgiu, alături de inculpatul D.S. au fost condamnaţi şi inculpaţii:
1) D.G., la 7 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi, la 5 ani închisoare în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Conform art. 33 şi 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul D.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
S-a constatat că inculpatul D.G. este arestat în altă cauză.
2) C.F., la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
S-a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă E.M.S. SA Giurgiu şi a fost obligat inculpatul D.S. la 153,88 lei despăgubiri civile plus dobânda legală până la data plăţii efective.
Au fost obligaţi în solidar inculpaţii D.S. şi D.G. la 100 lei despăgubiri civile către partea civilă P.F..
A fost obligat inculpatul D.S. la 171,66 lei despăgubiri civile către partea civilă C.D. şi la 700 lei despăgubiri civile către partea civilă Andrei Rada.
Au fost obligaţi în solidar inculpaţii D.S. şi C.F. la 600 lei despăgubiri civile către partea civilă B.P.
S-a luat act că părţile vătămate A.A. şi M.D. nu s-au constituit părţi civile.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a confiscat în folosul statului suma de 50 lei de la inculpatul D.S.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul D.G. o ţeavă metalică indisponibilizată de I.P.J. Giurgiu.
Au fost obligaţi inculpaţii la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fapt, s-a reţinut că în perioada 29 iunie 2005 – 10 septembrie 2005, inculpatul D.S. a sustras bunuri din patrimoniul a şase părţi vătămate, săvârşirea infracţiunii comisă în dauna părţii vătămate P.F., participând şi inculpatul D.G., iar la săvârşirea infracţiunii comisă în dauna părţii vătămate B.P. participând împreună cu inculpatul C.F.
De asemenea, la data de 29 iunie 2005 inculpatul D.G. împreună cu o persoană rămasă neidentificată a sustras prin violenţă bunuri din patrimoniul părţii vătămate M.D.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel cei trei inculpaţi.
Inculpaţii D.S. şi D.G. au solicitat redozarea pedepselor considerate a fi prea severe, iar inculpatul C.F. a solicitat, în principal, achitarea în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar redozarea pedepsei şi aplicarea art. 861 C. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 477/ A din 14 iunie 2006, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii D.S., D.G. şi C.F. împotriva sentinţei penale nr. 177 din 20 aprilie 2006 pronunţată de Tribunalul Giurgiu.
S-a constatat că inculpatul D.G. este arestat în altă cauză.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, doar inculpaţii D.G. şi C.F. au declarat recurs nemotivate în scris.
În susţinerea orală a acestora au fost reluate motivele invocate în apel, respectiv inculpatul D.G. a solicitat reducerea pedepselor, iar inculpatul C.F. a cerut reaprecierea probelor şi să se dispună achitarea sa în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpatul D.G. urmează a se vedea că este fondat, pentru motivele ce se vor examina, în timp ce recursul formulat de inculpatul C.F. este nefondat.
Curtea, examinând probatoriul administrat, reţine că acesta a fost evaluat corect, că situaţia de fapt reţinută în sarcina fiecărui inculpat recurent, corespunde activităţii infracţionale efectiv întreprinsă de fiecare în parte.
Acelaşi probatoriu evidenţiază fără contradicţii sau dubii, vinovăţia penală a inculpatului C.F. cu privire la unica infracţiune de furt calificat, reţinută în sarcina sa, corectă fiind şi încadrarea juridică dată, potrivit art. 208 – art. 209 lit. e), g) şi i) C. pen., atâta vreme cât, acest inculpat, în noaptea de 7 septembrie 2005, împreună cu inculpatul D.S. şi prin escaladarea gardului locuinţei părţii vătămate B.P. îi fură 3 covoare, o butelie de aragaz, cuverturi şi îmbrăcăminte, bunuri în valoare totală de 700 RON.
Apărările pe care a înţeles acest inculpat să şi le facă, au fost examinate şi pe deplin justificat au fost înlăturate, ca nesincere şi date pro causa (ne referim la declaraţiile martorilor M.M. şi R.V. ce sunt însă infirmate de declaraţiile martorilor S.D. şi D.F., ce-l recunosc pe inculpatul C.F. sub porecla de „C.".
Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de inculpatul C.F. se reţine a fi nefondat şi în consecinţă vor fi menţinute hotărârile atacate, ca temeinice şi legale, cu privire la acest făptuitor.
Cu privire la inculpatul D.G. după cum s-a arătat mai sus, situaţia de fapt a fost corect reţinută, dar încadrarea juridică a faptei săvârşită la 29 iunie 2005, Curtea o apreciază ca fiind incorectă, ca drept infracţiune de tâlhărie, în loc de tentativă de tâlhărie, atâta timp cât, acest inculpat pătrunde prin efracţie în locuinţa, părţii vătămate Micu Dorina, cu intenţia de a fura bunuri, însă surprins de victimă, o loveşte pentru a-şi asigura scăparea.
În aceste condiţii şi pentru aceste motive, încadrarea juridică legală, nu poate fi decât a tentativei la infracţiunea de tâlhărie şi nu cea dată de cele 2 instanţe eronat, ca drept infracţiunea de tâlhărie în formă continuată.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpatul D.G. va fi admis, casate ambele hotărâri în acest sens şi după descontopirea pedepselor se va schimba încadrarea juridică, astfel după cum a arătat şi se va aplica pedeapsa legală, pentru această infracţiune.
Apoi pedepsele se vor recontopi.
Se va mai constata că acest inculpat este arestat în altă cauză.
Se vor aplica dispoziţiile art. 192 C. proc. pen., faţă de inculpatul C.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 477/ A din 14 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 177 din 20 aprilie 2006 a Tribunalului Giurgiu numai cu privire la acest inculpat şi rejudecând:
Descontopeşte pedepsele aplicate prin înlăturarea art. 33 şi 34 C. pen. şi le repune în individualitatea lor, respectiv, 7 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), g şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 334 C. pen., schimbă încadrarea juridică din art. 211 alin. (21) lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în art. 20 raportat la art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), texte în baza cărora îl condamnă pe inculpatul D.G. la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate de 5 ani închisoare şi 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului D.G., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva deciziei penale nr. 477/ A din 14 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Obligă pe recurentul inculpat C.F. să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5768/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5979/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
