ICCJ. Decizia nr. 592/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 19 ianuarie 2006 pronunțată în dosarul nr. 3741/2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus menținerea stării de arest a inculpatului S.D. și a respins cererea acestuia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
în motivarea acestei încheieri s-a arătat, în esență, că, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că nu există împrejurări noi care să nu justifice menținerea stării de arest, că există probe că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată și că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se impune menținerea stării de arest și respingerea cererii de înlocuire a acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării preventive.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menținerea acestei măsuri.
înalta Curte, verificând actele și lucrările aflate la dosar, inclusiv Rechizitoriul D.N.A., secția de combatere a corupției, reține că temeiul juridic pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive îl constituie prevederile art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pe care-l reprezintă inculpatul pentru ordinea publică rezultă din calitatea sa de subcomisar, pe care a avut-o la comiterea faptei și din natura infracțiunii săvârșite [(trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen., combinat cu art. 5 alin. (1) și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000)].
Aceste împrejurări care au afectat reprezentarea autorității instituțiilor statului în rândul opiniei publice constituie, totodată, motive legale și temeinice pentru care s-a dispus, de către Curtea de Apel București, respingerea cererii inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
în raport cu cele reținute, urmează a se constată că în cauză nu au dispărut împrejurările care au justificat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și că nu există temeiuri de înlocuire a acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
în consecință, recursul va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat recurentul la plata cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 616/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 594/2006. Penal → |
|---|
