ICCJ. Decizia nr. 6578/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6578/2006
Dosar nr. 2115/36/2006
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 166 din 11 aprilie 2006, Tribunalul Constanţa a condamnat pe inculpaţii:
D.A., la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi, la 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege ,pentru ambele cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, dispunându-se să execute pedeapsa rezultantă, 7 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani;
B.M.D., la 6 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi, la 8 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, pentru ambele cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege, dispunându-se să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani;
E.M.V., la 7 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi, la 9 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege, pentru ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi, art. 16 din Legea nr. 143/2000, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
A fost menţinută starea de arest şi s-a dedus, din durata pedepselor, pentru fiecare inculpat, perioada arestării preventive, de la 7 mai 2005 pentru inculpaţii D.A. şi B.M.D. şi de la 6 iunie 2005 pentru inculpatul E.M.V.
În baza art. 17 şi 18 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a drogurilor predate I.G.P.R.
S-au reţinut în esenţă, următoarele:
În luna mai 2005, potrivit unei înţelegeri, inculpatul E.M.V. a înmânat inculpatului D.A., conform înţelegerii cu inculpatul B.M.D. contra sumei de 1.500 Euro, 1.019 comprimate Ecstasy şi 9,94 gr. cocaină, pentru a fi introduse în România.
Acelaşi inculpat E.M.V. a mai expediat în România, în luna iunie 2005 un colet cu 5.066 comprimate MDMA.
La 7 mai 2005, inculpaţii D.A. şi B.M.D. au fost prinşi în flagrant, în timp ce transportau, într-un autoturism, de la Bucureşti la Constanţa 1019 comprimate Ecstasy şi 9,94 gr. cocaină introduse în ţară, prin vama Nădlac la 6 mai 2005, de către inculpatul D.A.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia penală nr. 132/ P din 28 iunie 2006, admiţând apelurile inculpaţilor, a desfiinţat, în parte, sentinţa şi, reţinând în favoarea acestora aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., le-a redus pedepsele, urmând ca inculpatul D.A. să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, B.M.D. de 5 ani închisoare, iar E.M.V., de 6 ani închisoare.
A fost menţinută starea de arest şi s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive.
Prin recursul declarat de parchet, şi precizat oral reprezentantul Ministerului Public în şedinţa din 9 noiembrie 2006, s-a criticat reţinerea nejustificată, în favoarea inculpaţilor, a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 – art. 76 C. pen., solicitându-se casarea deciziei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.
Prin recursurile declarate de inculpaţi, s-a susţinut că hotărârile pronunţate sunt nelegale, întrucât au fost încălcate dispoziţiile legale referitor la competenţă pentru infracţiunile săvârşite în străinătate iar investigatorul sub acoperire a determinat şi înlesnit săvârşirea infracţiunilor, ceea ce reprezintă o violare a dispoziţiilor art. 64 alin. ultim şi art. 68 C. proc. pen.
Inculpatul recurent D.A. a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat de parchet este fondat.
În urma examinării lucrărilor dosarului, rezultă că, într-adevăr, instanţa de apel a reţinut nejustificat, în favoarea celor trei inculpaţi, circumstanţe atenuante.
Instanţa de apel nu a acordat semnificaţia cuvenită unor date şi împrejurări, care conferă faptelor săvârşite de cei trei inculpaţi un grad deosebit de ridicat de pericol social, în raport de care simpla constatare a inexistenţei antecedentelor penale şi a faptului că aceştia sunt tineri, nu putea să conducă la reţinerea circumstanţelor atenuante.
Sub acest aspect, nu s-a avut în vedere întinderea perioadei infracţionale, abilitatea inculpaţilor în modul în care au acţionat şi gradul concret, deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunilor săvârşite.
Pentru aceste considerente, urmează a se admite recursul parchetului, a se casa Decizia instanţei de apel şi a se menţine hotărârea instanţei de fond.
Recursurile declarate de inculpat nu sunt fondate.
În cauză au fost respectate dispoziţiile legale referitoare la competenţă, invocate de inculpaţi, iar, din examinarea modului în care a acţionat investigatorii sub acoperire, nu se poate reţine că aceştia au determinat şi înlesnit săvârşirea infracţiunilor şi că, deci, ar fi incidente dispoziţiile art. 64 alin. ultim şi art. 68 C. proc. pen.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor aplicate, criticile, de asemenea, nu sunt fondate.
În raport de gradul deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunilor săvârşite, reflectat de modul cum au conceput şi realizat traficul de droguri, instanţa de fond le-a aplicat acestora pedepse just individualizate, neimpunându-se modificarea acestora.
Pentru aceste motive, recursurile inculpaţilor urmează a fi respinse, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarqat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa împotriva deciziei penale nr. 132/ P din 28 iunie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, privind pe inculpaţii B.M.D., D.A. şi E.M.V.
Casează Decizia penală atacată şi menţine ca legală şi temeinică sentinţa penală nr. 166 din 11 aprilie 2006 a Tribunalului Constanţa.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi B.M.D. şi D.A. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Deduce din pedeapsa aplicată recurenţilor inculpaţi B.M.D. şi D.A., durata reţinerii şi arestării preventive de la 7 mai 2005 la 9 noiembrie 2006.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului E.M.V. durata reţinerii şi arestul preventiv de la 6 iunie 2005 la 9 noiembrie 2006.
Obligă recurenţii inculpaţi B.M.D. şi D.A. la plata sumei de câte 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6536/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6584/2006. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
