ICCJ. Decizia nr. 6087/2006. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6087/2006
Dosar nr. 13913/3/2005
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1712 din 21 decembrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptei, din art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în art. 322 C. pen. şi respectiv art. 182 alin. (2) C. pen., ca fiind neîntemeiate.
În baza art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) cu aplicarea art. 74 şi 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.T.C., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 6 luni după executarea pedepsei închisorii.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) C. pen.
S-a constatat că inculpatul a fost arestat în cauză la 24 februarie 2005, până la punerea efectivă în libertate.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la 473.000 lei despăgubiri civile şi la 40.000.000 lei daune morale şi 9.000.000 lei cheltuieli judiciare, către partea civilă G.A.
A mai fost obligat inculpatul la 2.825,88 lei RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de îngrijirile acordate părţii vătămate G.A. şi la dobânda legală aferentă, către C.N.A.S.
A fost obligat inculpatul la 10.246.000 lei ROL cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, în seara zilei de 25 noiembrie 2004, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi al administrării de substanţe halucinogene, a avut loc o altercaţie între mai multe persoane, ocazie cu care inculpatul P.T.C. a aplicat părţii vătămate G.A.F. mai multe lovituri cu un cuţit, în zona stângă a toracelui, cauzându-i multiple leziuni, dintre care două penetrante, pentru vindecarea cărora au fost necesare 12-14 zile de îngrijiri medicale şi care au pus viaţa acestuia în primejdie, astfel cum a rezultat din raportul de expertiză medico-legală nr. A.1/13753/2005 al I.N.M.L., confirmat prin avizul Comisiei din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici nr. E.2/6240/2005.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul P.T.C.
Parchetul a criticat hotărârea sub aspectul aplicării unei pedepse complimentare greşite, respectiv în alte limite decât cele prevăzute de art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen.
În apelul inculpatului, hotărârea a fost criticată sub aspectul reţinerii unei stări de fapt eronate; greşita încadrare juridică a faptei; omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa asupra unor apărări formulate de inculpat şi greşita individualizare a pedepsei. În principal, s-a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar încadrării juridice dată faptei, în infracţiunea de încăierare sau în cea de vătămare corporală gravă.
S-a mai arătat că, urmare a schimbării încadrării juridice, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen., inculpatul săvârşind fapta în legitimă apărare.
La reindividualizarea pedepsei s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau 861 C. pen.
Pe latura civilă, s-a solicitat respingerea pretenţiilor părţii civile, în cazul achitării inculpatului, iar în cazul pronunţării unei soluţii de condamnare cenzurarea cuantumului daunelor morale acordate de instanţa de fond. S-a mai solicitat reţinerea unei culpe comune a părţii vătămate alături de inculpat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 327 din 20 aprilie 2006, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi, în baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului P.T.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de un an, după executarea pedepsei principale.
S-a dedus prevenţia inculpatului de la 24 februarie 2005 la 14 iulie 2005 şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
A fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului, care a fost obligat la 100 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul P.T.C., care a solicitat casarea hotărârilor pronunţate şi achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, să se constate că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen., şi inculpatul să fie achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din tentativă la omor calificat în infracţiunea de încăierare sau schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen.
Pe latură civilă s-a solicitat respingerea pretenţiilor părţii civile, în cazul achitării inculpatului, iar în cazul pronunţării unei soluţii de condamnare cenzurarea cuantumului daunelor morale acordate, pe care le consideră exagerate.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele de fond şi de apel au stabilit în mod corect vinovăţia inculpatului P.T.C. în săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, cu aplicarea circumstanţelor prevăzute de art. 74 şi 76 lit. c) C. pen.
Astfel, deşi inculpatul neagă că ar fi avut asupra sa un cuţit pe care să-l fi folosit în agresarea părţii vătămate, această apărare este infirmată de declaraţiile martorilor G.I., I.E. şi B.D., care au afirmat că inculpatul a fost cel care în timpul conflictului a scos un cuţit ce l-a îndreptat spre G.I. care s-a apărat cu cureaua de la pantaloni ar partea vătămată s-a luat la bătaie cu persoana care avea cuţitul.
Din declaraţiile martorilor I.E., I.R., G.M. şi G.V. rezultă că partea vătămată, în timpul conflictului s-a bătut numai cu inculpatul, fără a fi angrenat într-o altă altercaţie fizică cu o altă persoană.
Având în vedere aceste probe, în mod corect instanţele au condamnat pe inculpat pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, acesta acţionând violent, prin folosirea unui obiect vulnerant apt să producă moartea şi care a vizat o zonă vitală, leziunile constatate prin actul medico-legal, punând în primejdie viaţa victimei.
Ca urmare, motivele de recurs privitoare la achitare sau schimbare de încadrare a faptei sunt nefondate.
Recursul este fondat, dar numai în ce priveşte neaplicarea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. şi a modalităţii de executare a pedepsei.
Probele administrate au atestat că victima G.A.F. a aplicat inculpatului o lovitură cu piciorul în zona pieptului, iar în încleştarea fizică ce a urmat, a mai aplicat, atât el cât şi martorii G.V. şi G.I., lovituri acestuia.
Ca urmare a acestei situaţii de fapt, instanţele corect au aplicat circumstanţele prevăzute de art. 74 – art. 76 lit. c) C. pen., dar era necesar să se reţină şi dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., inculpatul săvârşind infracţiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de provocarea părţii vătămate produsă prin violenţă.
Ca urmare Curtea face aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi se va menţine pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de un an
Totodată, Curtea apreciază potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 861 C. pen., referitoare la condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, rezultă că în cauză acestea sunt îndeplinite, atât în ce priveşte criteriile legate de pedeapsa aplicată şi de lipsa de antecedente penale ale inculpatului, cât şi cele referitoare la atingerea scopului pedepsei fără executarea acesteia.
În concluzie, se va admite recursul inculpatului, se va casa în parte Decizia atacată şi sentinţa instanţei de fond, se va înlătura aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
Se va face aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., şi se va menţine pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de un an.
În baza art. 861 C. pen., se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi se va fixa conform art. 862 C. pen., un termen de încercare de 6 ani.
Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 pct. 1 lit. a) – d) C. pen.
Se va pune în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen.
Se va constata că inculpatul a fost arestat în altă cauză de la 24 februarie la 14 iulie 2005.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului în sumă de 100 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul P.T.C. împotriva deciziei penale nr. 327 din 20 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează în parte Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 1712 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi rejudecând:
Înlătură aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
Face aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., menţinând pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de un an.
În baza art. 861 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi fixează conform art. 862 C. pen., un termen de încercare de 6 ani.
Pe durata termenului de încercare 8inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 pct. 1 lit. a) – d) C. pen.
Pune în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Constată că inculpatul a fost arestat în cauză de la 24 februarie 2005 la 14 iulie 2005.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5672/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6299/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
