ICCJ. Decizia nr. 6608/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6608/2006
Dosar nr. 1761/44/2006
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 126/2006, Tribunalul Brăila, în baza art. 174 şi 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.R., la 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat din data de 10 iunie 2005.
Au fost interzise inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe perioada tratamentului prevăzut de art. 171 C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă, perioada executată, începând cu data de 11 iunie 2005.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpat a cuţitului găsit la locul săvârşirii infracţiunii.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat la 10.000 lei RON despăgubiri pentru daune morale către părţile civile I.G.C. şi I.A.B., proporţional culpei de 50% avute în săvârşirea infracţiunii.
A fost respinsă, ca nefondată, cererea privind obligarea inculpatului la plata unei prestaţii periodice către minora I.A.B. şi a constatat că I.G.C. nu se constituie parte civilă pentru sumele cheltuite cu ocazia înmormântării şi pomenirilor ulterioare pentru victima I.M..
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut în fapt, următoarele:
Inculpatul C.R., zis F., s-a cunoscut cu victima I.M., zis C., în urmă cu circa 3 ani. La început, aceştia erau în relaţii normale, scopul victimei şi a celorlalte persoane, din anturajul său, faţă de inculpat, fiind acela de a-l atrage în gruparea lor.
Urmare neacceptării, de către inculpat, a relaţiei cu gruparea victimei, aceasta a promovat faţă de el o atitudine ostilă, violentă.
În mai multe rânduri l-a ameninţat, cu acţiuni violente în cadrul cărora va folosi sabia împotriva sa şi, chiar, a exercitat violenţe.
Potrivit relatărilor inculpatului şi a martorilor audiaţi în cauză, în prima jumătate a anului 2004, victima I.M. împreună cu G.I. şi alţi membri ai grupării lor, l-au sechestrat pe inculpat şi l-au dus într-o zonă mai puţin populată a municipiului Brăila, unde l-au supus unor acte de perversiune sexuală şi au înregistrat aceste acte, publicând imaginile pe internet.
Într-una din zilele de început ale lunii iunie 2005, inculpatul C.R. a fost agresat cu cuţitul de către I.M., producându-i leziuni la piciorul stâng, atestate şi prin actul medico-legal, aflat la dosar.
C.R. este prieten cu martorul R.A., zis O.
În ziua de 10 iunie 2005, în jurul orei prânzului, aceştia au mers să se joace cu o mingie de fotbal, în curtea Şcolii Generale din cartierul Radu Negru.
Potrivit afirmaţiilor martorului, nu cunoştea dacă inculpatul are cuţit asupra sa, în acea zi, dar ştie că uneori acesta mai purta cuţit, fiindu-i teamă de ameninţările cu exercitarea de violenţe asupra sa de către I.M.
Aflându-se în curtea respectivei şcoli, situată pe str. Peleşului, aceştia au văzut-o, la un moment dat pe victimă, care a oprit autoturismul în stradă, în apropierea lor şi a intrat în scara blocului I. Aceştia au rămas miraţi de prezenţa acesteia, în acel bloc.
După un timp relativ scurt, I.M. a ieşit din scara acelui bloc şi observându-l pe inculpat, l-a strigat să vină la el, afirmând F. nu-ţi ajunge ce ţi-am făcut cu câtva timp în urmă, ia vino încoace.
Inculpatul a privit către victimă şi deşi R.A. l-a atenţionat să nu se ducă întrucât îl va bate, s-a conformat cererii acesteia. Ceva mai în urma inculpatului, martorul s-a îndreptat şi el, către stradă.
Ajungând lângă ea, având un cuţit în mâna dreaptă, victima a intenţionat să-l lovească în zona feţei, însă s-a ferit şi nu l-a nimerit. În această împrejurare, inculpatul având şi el un cuţit în buzunar, l-a scos cu mâna stângă şi cu acesta a vrut să o lovească în piept, dar s-a ferit şi a nimerit-o intercostal, stânga.
Victima a fugit câţiva metri, s-a împiedicat şi, fiind ajunsă din urmă de către inculpat, acesta i-a mai aplicat câteva lovituri unde a nimerit.
După cele întâmplate, inculpatul a părăsit în fugă locul faptei, de asemenea, şi martorul, dar într-o altă direcţie decât acesta, iar victima a rămas căzută pe învelişul asfaltic al străzii.
Cu un autovehicul al salvării a fost transportată la Spitalul judeţean de Urgenţă Brăila, unde a fost internată la orele 15,50 şi a decedat la orele 18,40.
Din foaia de observaţie clinică nr. 74371001583 a Spitalului judeţean de Urgenţă Brăila, rezultă că la internare victima a prezentat plăgi multiple penetrante la nivelul abdomenului plan stâng, baza hemitoracelui stâng şi axilei stângi, multiple plăgi înţepate, la nivelul toracelui şi coapsei stângi.
În concluziile Raportului de constatare medico-legală nr. 87/A/2005 al S.J.M.L. Brăila se consemnează că moartea victimei I.M. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne şi externe, consecinţe ale plăgilor toraco-abdominale, cu interesare pluriviscerală. Leziunile de la nivelul flancului stâng şi al fosei iliace, de aceeaşi parte, au determinat decesul victimei şi au legătură cauzală directă, imediată cu aceasta.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, tatăl victimei, partea civilă I.C. şi inculpatul C.R.
Partea civilă I.C. critică hotărârea primei instanţe, ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele motive:
a) în mod greşit s-a reţinut în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen.;
b) fapta săvârşită de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor cu premeditare, prevăzută de art. 175 lit. a) şi i) C. pen.;
c) pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, în raport de gravitatea faptei;
d) la săvârşirea faptei, a participat şi numitul R.A., care a fost citat în calitate de martor;
e) instanţa de fond, în mod netemeinic, a respins cererea de obligare a inculpatului la plata unei pensii lunare de întreţinere pentru minora Ilie B.A.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, ca motiv de apel, dar la termenul de judecată, din 8 iunie 2006, a solicitat instanţei să ia act că îşi retrage apelul.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia nr. 175/ A din 22 iunie 2006, a admis apelul declarat de partea civilă I.C. împotriva sentinţei penale nr. 126 din 14 martie 2006 a Tribunalului Brăila şi în consecinţă:
Desfiinţează, în parte, pe latură penală, sentinţa penală nr. 126 din 14 martie 2006 a Tribunalului Brăila şi în rejudecare:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului C.R. pentru infracţiunea prevăzută de art. 174 şi 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., de la 6 ani, la 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
A menţinut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată, perioada de arest preventiv, începând cu data de 11 iunie 2005, la zi.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C.R. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Inculpatul a fost obligat la 150 lei RON, cheltuieli judiciare către stat, din care, 100 lei RON, se vor plăti drept onorar, pentru avocatul ce a făcut apărarea inculpatului din oficiu.
Instanţa de control judiciar, a reţinut următoarele:
a) În mod judicios, prima instanţă, pe baza analizei probelor administrate în cauză, a stabilit săvârşirea faptei cu vinovăţie, de către inculpat şi a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
La dosarul cauzei, nu există nici o probă, nici un element, din care să rezulte că inculpatul şi-a premeditat fapta.
Conflictul s-a declanşat în mod spontan, în momentul în care inculpatul a văzut victima, iar faptul că acesta purta un cuţit asupra sa, nu poate duce la concluzia că a purtat acel cuţit, cu scopul de a-l folosi împotriva victimei.
b) În mod judicios, prima instanţă a reţinut, în favoarea inculpatului, scuza provocării, prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.
Din probele administrate în cauză, respectiv, declaraţiile martorilor B.C., B.G., P.L.M. şi R.A. rezultă că între inculpat şi victimă, care făceau parte din grupări de cartier rivale, exista o stare conflictuală mai veche, datorită faptului că victima, împreună cu alţi membri ai grupării ei, l-a sechestrat pe inculpat şi l-a dus într-o zonă mai puţin populată a oraşului Brăila, unde, l-au supus unor acte de perversiune sexuală, ce face obiectul unei cauze penale, aflate în lucru.
De asemenea, în luna iunie 2005, rezultă că inculpatul C.R. a fost agresat cu cuţitul de către victima I.M., producându-i leziuni la piciorul stâng, atestate prin actul medico-legal, aflat la dosar.
Din declaraţia martorului ocular R.A., declaraţie ce se coroborează cu declaraţia inculpatului, rezultă că victima întâlnindu-se cu inculpatul, a intenţionat să-l lovească cu un cuţit, în zona feţei, dar nu a reuşit, inculpatul reuşind să se ferească. Pe acest fond conflictual, inculpatul a scos cuţitul şi a lovit victima.
În consecinţă, în mod judicios, prima instanţă a apreciat că fapta inculpatului s-a datorat unei puternice temeri şi emoţii, datorate atitudinii violente a victimei, faţă de inculpat.
c) La dosarul cauzei nu există nici o probă, din care să rezulte că numitul R.A. a avut vreo contribuţie la săvârşirea faptei de către inculpat.
d) Referitor la pedeapsă, Curtea apreciază că aceasta nu asigură pe deplin scopul prevăzut de art. 52 C. pen.
Această concluzie rezultă din dinamica săvârşirii faptei de către inculpat. Astfel, inculpatul, după ce s-a ferit de la lovitura de cuţit a victimei, a lovit-o el cu cuţitul în zona intercostală stângă.
Fiind lovită, victima s-a întors şi pentru a-şi asigura scăparea, a încercat să fugă, dar s-a împiedicat şi a fost ajunsă din urmă de inculpat care i-a aplicat în aceste condiţii mai multe lovituri de cuţit ce au dus la decesul victimei.
Această ultimă activitate infracţională a inculpatului de a lovi victima căzută la pământ şi fără posibilitate de ripostă, cu mai multe lovituri de cuţit, îndreptăţeşte instanţa de apel să majoreze cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, menţinând în favoarea acestuia scuza provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Pe cale de consecinţă, va admite acest motiv de apel al părţii civile I.C. şi va majora pedeapsa aplicată inculpatului.
e) Pe latură civilă a cauzei, motivul invocat de partea civilă este inadmisibil, apelantul neavând calitate procesuală, deoarece partea civilă nu este tutorele minorei I.A.B., aceasta fiind reprezentată în proces, de mama ei respectiv de partea civilă, I.G.C., care nu a făcut apel în cauză.
Faţă de aceste considerente, se va admite apelul declarat de partea civilă I.C. numai în ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei, inclusiv, menţinerea stării de arest a inculpatului.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, au declarat recursuri, părţile civile I.G.C., I.C. şi inculpatul.
Părţile civile nu şi-au motivat declaraţiile de recurs şi nici nu s-au prezentat la cele 5 termene avute de dosar, mulţumindu-se a invoca aşa zise motive medicale ori necesitatea angajării unui avocat, fără însă a face acest lucru şi a dovedi imposibilitatea prezentării la proces.
Inculpatul, în recursul său, invocă netemeinicia măsurii majorării pedepsei, de către instanţa de apel, în condiţiile în care toate probele administrate în cauză, dovedesc că inculpatul a acţionat sub imperiul unei puternice stări de tulburare, pricinuită de atitudinea ieşită din comun a victimei, care l-a supus în mod constant, inuman şi brutal, la un lung şir de violenţe fizice, perversiuni sexuale, violenţe psihice şi verbale, acţiuni ce, fără discuţie, l-au determinat în comiterea faptei, pe care o regretă. De asemenea, instanţa de control judiciar nu a ţinut seama că victima l-a compromis, fotografiind perversiunile sexuale şi punându-le pe internet, ulterior, adresându-i-se, ori de câte ori îl întâlnea, cu apelativul „vedetă porno". În drept, inculpatul a invocat art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursurile declarate în cauză, Curtea constată următoarele:
Recursul declarat de partea civilă I.G.C., în condiţiile în care aceasta n-a declarat apel, achiesând, astfel, la hotărârea primei instanţe, apare ca inadmisibil încât va trebui privit, ca atare, şi respins, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Pe de altă parte, în ce priveşte recursul declarat de partea civilă I.C., urmează a se constata că este nefondat şi va trebui să fie respins, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recurentul neinvocând vreun motiv de nelegalitate ori netemeinicie, iar instanţa neconstatând existenţa vreunui motiv de recurs care să poată fi invocat din oficiu, pentru reformarea hotărârii.
Singurul recurs, care este fondat şi va trebui admis, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., este cel declarat de inculpat. Într-adevăr, instanţa de apel a greşit majorând, în apelul parchetului, pedeapsa principală aplicată inculpatului, fără să ţină seama de împrejurările în care acesta, a comis fapta de omor. Umilirea inculpatului, prin supunerea la perversiuni sexuale, fotografierea acestora şi punerea lor pe internet, predispunând pe inculpat, dispreţului public, sunt elemente de natură a arăta că majorarea pedepsei în apel, este complet nejustificată, constituind o greşită individualizare a pedepsei, în sensul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., făcând, astfel, ca hotărârea atacată să fie casabilă.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să admită recursul declarat de inculpatul C.R. împotriva deciziei penale nr. 175/ A din 22 iunie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, pe care o va casa, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., menţinând hotărârea primei instanţe.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea civilă I.G.C. împotriva deciziei penale nr. 175/ A din 22 iunie 2006 a Curţii de Apel Galaţi.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă I.C. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Admite recursul declarat de inculpatul C.R. împotriva împotriva deciziei penale nr. 175/ A din 22 iunie 2006 a Curţii de Apel Galaţi.
Casează Decizia penală atacată şi menţine sentinţa penală nr. 126 din 14 martie 2006 a Tribunalului Brăila.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 11 iunie 2005 la 10 noiembrie 2006.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6525/2006. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 6814/2006. Penal. Contestaţie la executare... → |
|---|
