ICCJ. Decizia nr. 728/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.728/2006
Dosar nr. 41/1/2006
Şedinţa publică din 3 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1087 din 19 august 2005 la Tribunalul Ialomiţa, condamnatul L.E. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 435/ F din 22 decembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa.
În motivarea cererii, condamnatul a susţinut că familia sa se confruntă cu greutăţi de ordin material.
Prin sentinţa penală nr. 432 din 19 octombrie 2005, Tribunalul Ialomiţa a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că motivele invocate de condamnat nu constituie împrejurări speciale de natura celor la care se face referire în art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să atragă concluzia că executarea pedepsei de către condamnat ar avea consecinţe grave pentru el şi familia sa.
Împotriva sentinţei a formulat apel condamnatul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia penală nr. 958 din 8 decembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Decizia a fost atacată cu recurs de condamnat.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a susţinut că se impunea admiterea cererii sale în raport de situaţia financiară precară a familiei sale.
Recursul nu este fondat.
Hotărârile pronunţate de instanţe sunt legale şi temeinice, nesubzistând vreun motiv de casare prevăzut de art. 3859 C. proc. pen.
În mod corect instanţele au reţinut că, în cauză nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., deoarece motivele invocate de condamnat nu constituie împrejurări speciale de natura celor indicate în textele legale menţionate, care să ducă la concluzia că, neîntreruperea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat şi familia sa.
Recurentul nu a dovedit împrejurările speciale în care se găseşte atât el cât şi familia acestuia şi consecinţele grave pe care executarea pedepsei le-ar putea avea pentru aceştia.
Dovezile existente la dosar dovedesc că starea materială şi financiară grea a familiei condamnatului este de durată şi nu poate fi ameliorată prin prezenţa acestuia la domiciliu pe timp de 3 luni, perioadă maximă prevăzută de legiuitor.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul L.E. împotriva deciziei penale nr. 958 din 8 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 713/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 755/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
---|