ICCJ. Decizia nr. 765/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 765/2006
Dosar nr. 37590/2/2005
Şedinţa publică din 6 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1509 din 8 noiembrie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II–a penală, a fost respinsă cererea condamnatului U.F. de întrerupere a executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 507/2004 a aceluiaşi tribunal pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut în baza anchetei sociale efectuate că familia condamnatului nu se află în situaţia prevăzută de art. 453 lit. c) C. proc. pen., că părinţii şi cei doi fraţi ai condamnatului ocupă un apartament compus din 3 camere şi dependinţe şi că veniturile sunt asigurate din munca prestată de tatăl condamnatului şi din ajutoarele unor rude.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 977 din 12 decembrie 2005, a respins apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii primei instanţe, considerând nefondate criticile formulate în sensul că motivele invocate impuneau întreruperea executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul care a susţinut că familia sa se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi că este necesară prezenţa sa la domiciliu.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale continuarea executării pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat şi familie. În acest caz executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Din examinarea actelor dosarului se constată că prin cererea adresată instanţei condamnatul a susţinut că familia sa are o situaţie economică precară, că veniturile obţinute de tatăl său sunt insuficiente şi că este necesară întreruperea executării pedepsei pentru rezolvarea acestei situaţii.
Conform celor consemnate în referatul de anchetă socială aflat în dosar, familia condamnatului compusă din părinţi şi doi fraţi, ocupă un apartament compus din 3 camere şi dependinţe şi că mijloacele de subzistenţă sunt asigurate din retribuţia tatălui şi din ajutoarele unor rude.
Or, dificultăţile economice datând de mai multă vreme şi neputând fi remediate în termenul de 3 luni prevăzut de lege, soluţia instanţelor de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei este conformă cu dispoziţiile legale evocate.
Aşa fiind, Curtea, constatând neîntemeiate criticile formulate, urmează, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a respinge recursul declarat cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul U.F. împotriva deciziei penale nr. 977 din 12 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 120 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 755/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 787/2006. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs → |
---|