ICCJ. Decizia nr. 927/2006. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.927/2006

Dosar nr. 20424/1/2005

(nr. vechi 5833/2005)

Şedinţa publică din 13 februarie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 890 din 20 iunie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în temeiul dispoziţiilor art. 403 C. proc. pen., coroborat cu art. 394 C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul condamnat R.C., reţinând că este inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.

Împotriva hotărârii penale pronunţată de tribunal, a formulat apel condamnatul care a reiterat motivele invocate în faţa instanţei de fond.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 688 din 12 septembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul R.C.

Împotriva deciziei a declarat recurs revizuientul, pe care însă nu l-a motivat.

Recursul declarat de revizuientul condamnat este nefondat.

Examinându-se actele şi lucrările dosarului, se constată că recurentul, pe calea revizuirii, solicită să se constate că partea vătămată nu a denunţat o situaţie de fapt reală, precum şi că urmărirea penală a fost incompletă, întrucât nu s-a efectuat o recunoaştere din grup, iar materialul de urmărire penală nu a fost prezentat în prezenţa apărătorului. Revizuientul mai susţine de asemenea, că cercetarea penală a cauzei s-a făcut în mod abuziv, condamnatul precizând că nu se consideră vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

Faţă de motivele invocate, se constată că în mod corect cele două instanţe au apreciat că este inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte şi împrejurări deja recunoscute şi cenzurate de instanţele care au soluţionat cauza.

Pe de altă parte, este de observat că nici dispoziţiile art. 394 lit. d) C. proc. pen., nu sunt aplicabile.

Pentru ca cercetarea abuzivă să constituie temei de revizuire este necesar ca ea să fi fost dovedită în prealabil şi constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce în speţă nu este cazul.

Aşa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârile instanţelor de fond şi de apel prin care s-a respins cererea de revizuire şi, respectiv, apelul declarat de condamnat, sunt corecte, astfel că recursul apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul R.C. împotriva deciziei penale nr. 688 din 12 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON (400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 februarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 927/2006. Penal