ICCJ. Decizia nr. 2801/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2801/2007
Dosar nr. 4778/1/2007
Şedinţa publică din 23 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 9 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, învestită cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., părţile civile G.F.D. şi G.G. şi de către inculpatul S.F. împotriva sentinţei penale nr. 382 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
S-a reţinut, în esenţă, că subzistă temeiurile care au determinat iniţial luarea măsurii arestării preventive şi că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, apreciindu-se că, nu au intervenit elemente probatorii noi care să contrazică existenţa indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a săvârşit într-adevăr fapte de natură penală. Totodată, s-a arătat că, şi în prezent, subzistă o stare de pericol concret pentru ordinea publică, care justifică în continuare lipsirea de libertate a inculpatului, raportat la natura, gravitatea şi numărul mare al faptelor penale de care este acuzat, la consecinţele socialmente periculoase ale acestor fapte şi, nu în ultimul rând, la persoana inculpatului care tocmai prin calitatea sa specială de preşedinte al unei organizaţii de apărare a drepturilor omului, era chemat să promoveze şi să respecte valorile menţionate, iar nu să atenteze la acestea, astfel cum a fost acuzat în prezenta cauză.
Totodată, avându-se în vedere complexitatea cauzei şi diligenţa manifestată de organele judiciare în desfăşurarea cu celeritate a urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă, s-a apreciat că durata arestării preventive a inculpatului nu depăşeşte limite de timp rezonabile.
Împotriva încheierii sus-menţionate, inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive şi punerea sa în stare de libertate, pentru motivele expuse în partea introductivă a hotărârii.
Examinând recursul în raport de lucrările existente în dosar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceste este declarat în termen, dar, este nefondat.
Din examinarea lucrărilor şi actelor dosarului, rezultă că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive se menţin în continuare, aşa cum, în mod corect, a constatat Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, când a dispus, prin încheierea atacată, menţinerea stării de arest.
Într-adevăr, în raport de modul concret în care inculpatul a conceput şi realizat infracţiunile de trafic de influenţă, luare de mită şi fals intelectual (uzând de calitatea sa de preşedinte al O.A.D.O., a lăsat să se creadă că are influenţă asupra unor judecători, a unui procuror şi asupra unor funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei şi INTERPOL, pretinzând şi primind pentru a interveni pe lângă aceştia sume mari de bani în euro şi lei), care reflectă un grad deosebit de ridicat de pericol social şi având în vedere că inculpatul recurent a fost condamnat de instanţa de fond pentru săvârşirea acestor fapte la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, menţinerea măsurii preventive se justifică în continuare pentru buna desfăşurare a procesului penal, pentru a înlătura riscul comiterii unor noi fapte asemănătoare precum şi riscul de-a se încerca exercitarea unor influenţe asupra materialului probator, care, potrivit legii poate fi completat sau readministrat în faza de judecată a apelului.
Pentru aceste motive, urmează ca recursul inculpatului să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.F. împotriva încheierii din 9 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 41070/3/2006 (1153/2007).
Obligă inculpatul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3611/2007. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 2783/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
---|