ICCJ. Decizia nr. 309/2007. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 395/ D din data de 22 august 2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 2202/2006, a fost condamnat alături de alți inculpați, P.G., pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen., faptă săvârșită la 8 mai 2005, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.
în baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1229/2005 a Judecătoriei Bacău, definitivă la 30 aprilie 2005, pedeapsă care a fost adăugată la pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 64 și 71 C. pen.
în cadrul procesului penal a fost soluționată și acțiunea civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele considerente:
în după amiaza zilei de 8 mai 2005, inculpații se plimbau pe str. 9 Mai din municipiul Bacău și au observat în dreptul "Policlinicii cu Plată" două tinere care aveau poșete.
La propunerea inculpatului G.D., inculpații D.C.G., P.G. și făptuitorul Ș.A.I. au fost de acord să smulgă poșeta de la cele două persoane pentru a face rost de bani.
în realizarea hotărârii infracționale cei patru, în zona Medical Service, s-au apropiat de cele două tinere, inculpatul G.D. încercând că smulgă poșeta părții vătămate B.A.G.
întrucât aceasta a opus rezistență, inculpatul G.D. a lovit-o cu piciorul și smucind geanta, prin ruperea bretelelor, a intrat în posesia ei, după care toți patru au fugit.
Inculpații și-au însușit un telefon mobil și suma de 60.000 lei ROL, bunuri aflate în poșetă. Telefonul mobil a fost vândut unei persoane necunoscute cu suma de 400.000 lei ROL.
Cu privire la inculpatul P.G., instanța de fond a reținut că fapta dedusă judecății a fost comisă înăuntrul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1229/2005 a Judecătoriei Bacău, definitivă la 30 aprilie 2005 și în consecință, în baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării acestei pedepse pe care a adăugat-o la pedeapsa aplicată în cauză (un an și 6 luni închisoare), dispunându-se executarea unei pedepse de 2 ani închisoare.
împotriva sentinței a declarat apel, alături de alt inculpat și recurentul P.G. susținând că nu a participat la exercitarea violențelor asupra părților vătămate și nici la sustragerea bunurilor acestora, astfel încât se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de tâlhărie în complicitate la cele două infracțiuni de tâlhărie. Al doilea motiv de apel a vizat individualizarea judiciară, solicitând să se dea eficiență dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c), art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa aplicată să fie coborâtă până la minimul de 3 luni închisoare.
Prin decizia penală nr. 347/2006 pronunțată de Curtea de Apel Bacău a fost admis apelul inculpatului P.G. numai cu privire la încadrarea juridică. Instanța făcând aplicarea art. 334 C. proc. pen., în ce-l privește pe acest inculpat a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c), alin. (12) lit. a) C. pen.,cu aplicarea art. 99,art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen., în complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. c), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., faptă comisă la 8 mai 2005.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că nu rezultă din nici o probă administrată în cauză că inculpatul P.G. a exercitat acte de violență asupra părților vătămate sau că le-ar fi deposedat de bunuri, așa încât s-a reținut art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), privind participația sub forma complicității morale a acestuia.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei.
Recursul nu este fondat.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea și aplicarea pedepsei instanța având în vedere în afară de dispozițiile părții generale ale codului penal și de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a acestuia și de gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, de persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Constatând că pedeapsa aplicată inculpatului este de natură a atinge scopul preventiv și educativ prevăzut de legiuitor, hotărârile pronunțate în cauză fiind temeinice, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat recurentul la cheltuieli judiciare statului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2707/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 822/2007. Penal → |
|---|
