ICCJ. Decizia nr. 3871/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3871/2007
Dosar nr. 9079/117/2006
Şedinţa publică din 15 august 2007
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 174 din 29 martie 2007, pronunţată în dosarul nr. 9079/117/2006, Tribunalul Cluj, secţia penală, în baza art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.V., la pedeapsa de 18 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-au aplicat pevederile art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea toporului, corp delict.
În baza art. 350 alin. (l) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat la zi reţinerea şi arestarea preventivă începând de la 20 septembrie 2006.
În baza art. 14 C. proc. pen., art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2000 lei, despăgubiri civile, către partea civilă D.P.T. S-au respins pretenţiile civile formulate de partea civilă Giurgiu Ileana.
În esenţă, instanţa a reţinut că, la data de 20 septembrie 2006, în timp ce se afla pe strada Principală din satul Dângău Mare, judeţul Cluj, inculpatul S.V. i-a aplicat vecinului său D.T. o lovitură în cap cu o secure de tăiat lemne în zona capului, cauzându-i leziuni în urma cărora a decedat.
Prin Decizia penală nr,106/ A din 11 iunie 2007, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. A menţinut arestarea preventivă a inculpatului şi a dedus în continuare detenţia.
Apelul viza greşita încadrare juridică a faptei şi greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, solicitându-se schimbarea încadrării juridice în art. 183 C. pen. şi reducerea pedepsei.
Curtea de Apel a reţinut că încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de omor calificat este corectă în raport cu obiectul folosit (o secure) şi cu zona vitală în care a fost aruncat de inculpat (în capul victimei), iar pedeapsa a fost bine individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, inculpatul, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte, examinând cauza sub aspectele invocate, constată că recursul declarat de inculpat este fondat, numai cu privire la greşita individualizare a pedepsei şi neaplicarea art. 73 lit. b) C. pen., pentru motivele ce urmează:
Referitor la primul motiv de casare, Înalta Curte reţine că fapta inculpatului a fost corect încadrată în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în raport cu modul de comitere a faptei (obiectul folosit şi zona vitală în care a fost aruncat, precum şi multiplele leziuni grave provocate victimei, leziuni ce au produs, în final, decesul acesteia).
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanţele nu au avut, însă, în vedere apărarea inculpatului confirmată de actul medico-legal depus la dosar, referitoare la săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări şi emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violenţă. Nu s-au aplicat prevederile art. 73 lit. b) C. pen., referitoare la circumstanţa atenuantă legală a provocării, deşi ele sunt aplicabile în cauză.
Astfel, inculpatul a susţinut că victima a fost aceea care a provocat săvârşirea faptei, lovindu-l cu un ciocan în cap de mai multe ori şi provocând-i leziuni ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale. Ciocanul a fost găsit la faţa locului şi este prezentat în fotografiile 4 şi 5 de la dosarul de urmărire penală. De asemenea, raportul de constatare medico-legală, precum şi fotografiile judiciare ale inculpatului confirmă apărarea inculpatului.
În consecinţă, constatând că recursul declarat de inculpat este fondat numai sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei, Înalta Curte va admite recursul, va casa ambele hotărâri atacate şi aplicând prevederile art. 73 lit. b) şi art. 76 lit. a) C. pen., va reduce pedeapsa de la 18 ani închisoare la 14 ani închisoare.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va scade din pedeapsă timpul reţinerii şi al arestării preventive începând de la 20 septembrie 2006 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul S.V. împotriva Deciziei penale nr. 106/ A din 11 iunie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 174 din 29 martie 2007 a Tribunalului Cluj numai cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului.
Face aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 18 ani închisoare la 14 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 20 septembrie 2006 la 15 august 2007.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 august 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3859/2007. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 799/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
