ICCJ. Decizia nr. 439/2007. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 439/2007
Dosar nr. 12345/1/2006
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 22 din 7 august 2006 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 353/2006/P, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta F.G., împotriva rezoluţiei emise, la data de 9 februarie 2006, în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, rezoluţie confirmată prin rezoluţia cu nr. 95/VIII din 28 martie 2006 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, menţinând rezoluţia astfel atacată.
A fost obligat petenta să achite statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 80 lei.
Suma de 40 lei cu titlu de onorariu pentru avocat din oficiu s-a avansat Baroului Mureş din fondul special al Curţii de Apel Târgu-Mureş.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, de la data de 20 aprilie a.c., pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş s-a înregistrat sub nr. 353/2006/P plângerea formulată de petenta F.G. împotriva rezoluţiei dată în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, rezoluţie emisă la data de 9 februarie 2006 de către procurori şi confirmată de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş la data de 28 martie 2006 sub nr. 95/VIII/2006.
În plângerea astfel formulată şi precizată prin înscrisurile aflate la dosar, petiţionara F.G. a înţeles să susţină că soluţia cuprinsă în actele contestate este netemeinică şi nelegală, rezoluţia emisă fiind dată „pe bază de falsuri grosolane". S-a arătat că discheta ce cuprinde înregistrarea dezbaterilor care a avut loc în dosarul nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş la termenul de judecată din 4 mai 2005 nu a fost ascultată, iar copiile încheierilor de şedinţă întocmite la acest termen de judecată, încheieri anexate în copie, nu sunt identice, ele necorespunzând dezbaterilor ce s-au derulat în realitate în sala de judecată.
S-a susţinut că ordinea şi solemnitatea şedinţei a fost încălcată de intimatul R.I. pentru favorizarea infractorului, că acesta a săvârşit abuzuri fără precedent în complicitate cu alţi judecători şi că parchetul pentru a-l achita pe acesta, a respins proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martori, emiţând o rezoluţie nelegală şi netemeinică.
Având în vedere regimul special de soluţionare a plângerilor exercitate de către petiţionari, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 1 C. proc. pen. şi date fiind înscrisurile depuse de către petentă în dovedirea justeţei şi temeiniciei formulate, dar şi cererile de probaţiune expuse de către aceasta în acelaşi scop, cereri de probaţiune care o parte au fost respinse motivat prin încheierile de şedinţă întocmite în prezenta cauză, instanţa de judecată a apreciat oportună nu doar atenta studiere a probatoriului aflat în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, dar şi studierea dosarului nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş, dosar acvirat la dosarul nr. 3488/2004 al Judecătoriei Târgu-Mureş.
Analizând cu maximă obiectivitate şi imparţialitate plângerea formulată de către petiţionara F.G. în urma atentei studieri a probatoriului administrat în cauză s-a reţinut că petiţionara a înţeles să formuleze plângere împotriva numitului R.I., judecător în cadrul Tribunalului Mureş, deoarece dânsa a fost nemulţumită de modul în care a fost instrumentat de către un complet de judecată în a cărei componenţă intra judecătorul menţionat. În plângerea înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, plângere ce a format obiectul dosarului nr. 136/P/2005 al acestei instituţii, petiţionara a învederat faptul că numitul R.I. ar fi comis infracţiunile reglementate de dispoziţiile art. 246, 291 şi 215 C. pen., cu ocazia instrumentării cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş. Efectuând verificările ce se impuneau în cauză, procurorul investit cu soluţionarea acestei plângeri a constatat că această plângere formulată de petenta F.G. este nefondată, deoarece magistratul reclamat nu s-a făcut vinovat de comiterea celor trei infracţiuni indicate, deoarece elementele constitutive ale acestor infracţiuni nu sunt întrunite. De menţionat faptul că, procurorul investit cu soluţionarea acestei plângeri a verificat înscrisurile întocmite de către instanţa de judecată în dosarul menţionat de către petentă la termenul de judecată indicat de către aceasta şi a audiat şi discheta cuprinzând dezbaterile ce au avut loc, la data de 4 mai 2005, în dosarul nr. 3266/2004, aspect ce a rezultat din înscrisul aflat la fila 10 din dosarul nr. 135/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş.
Aşa cum s-a mai arătat, în urma analizării plângerii formulate de către petentă şi a înscrisurilor aflate în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă curtea de Apel Târgu-Mureş, procurorul, analizând cauza cu care a fost investit, a apreciat în sensul mai sus-amintit şi a emis la data de 9 februarie 2006, rezoluţia prin care a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitului R.I., judecător la Tribunalul Mureş, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, uz de fals şi înşelăciune, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni. Această rezoluţie a fost confirmată de procurorul ierarhic superior celui care a emis-o, respectiv de procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de Apel Târgu-Mureş, care, verificând plângerea formulată de către petentă împotriva rezoluţiei procurorului din 9 februarie 2006 a constatat că aceasta este legală şi temeinică şi a respins plângerea formulată.
Aceste rezoluţii au fost atacate potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., de către petenta F.G., care a înţeles să solicite admiterea acestei plângeri, infirmarea rezoluţiei astfel atacate şi retrimiterea dosarului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, pentru efectuarea de cercetări în baza legii, deoarece cercetările iniţiale au fost superficiale.
Analizând actele aflate la dosarul prezentei cauze, instanţa de fonda a constatat că solicitarea petentei de a se retrimite dosarul cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, nu a putut fi apreciată ca fondată şi pe cale de consecinţă admisă, deoarece ea nu se circumscrie dispoziţiilor imperative reglementate de dispoziţiile art. 2781 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. Cercetările efectuate în cauza ce a format obiectul dosarului nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş s-au desfăşurat în strica respectare a dispoziţiilor în materie, audierea persoanei împotriva căreia s-a formulat plângerea iniţială, nefiind necesară, deoarece din analizarea înscrisurilor ce prezentau importanţă în cauză, s-a putut constata faptul că persoana reclamată nu se face vinovată de comiterea infracţiunilor expuse în plângere iniţial formulată;
- aspectele expuse de către petentă în plângerea formulată împotriva rezoluţiei parchetului au fost infirmate de probatoriu, deoarece mersul dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din data de 4 mai 2005 la nivelul Tribunalului Mureş în dosarul nr. 3266/2004, corespund în esenţă cu înregistrarea audio a acestor dezbateri. Nemulţumirea petentei cu privire la modul în care grefierul de şedinţă a consemnat mersul dezbaterilor de la termenul de judecată anterior menţionat, nu are fundament, deoarece consemnarea acestui mers al dezbaterilor s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C. proc. pen., coroborate cu dispoziţiile din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, în vigoare la data soluţionării cauzei respective. Faptul că dezbaterile de la termenul de judecată menţionat au fost consemnate în mod corespunzător succesiunii susţinerilor şi cererilor formulate de părţile din cauză a rezultat nu doar din înscrisurile aflate la dosar;
- nemulţumirea petentei legate de „neconcordanţa" existentă între suportul informatic pe care a fost stocată dezbaterea ce a avut loc în şedinţă publică din data de 4 mai 2005 în dosarul nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş şi încheierea de şedinţă întocmită de grefier la acelaşi termen de judecată în acelaşi dosar, nu a putut fi primită, mai precis nu are suport real, deoarece cei trei judecători ce au format completul de judecată investit cu soluţionarea cauzei a păşit la reaudierea acestei înregistrări şi confruntându-le cu notele de şedinţă, nu au constatat discordanţe. Prin urmare, trei magistraţi, ce au calitatea de judecători au constatat faptul că transcrierea dezbaterilor de şedinţă de la termenul de judecată din 4 mai 2005 din dosarul nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş este corectă, atât încheierea de amânarea pronunţării dispusă în cauza respectivă, cât şi partea introductivă a deciziei penale nr. 256/ R din 16 mai 2005, fiind corect întocmite. Prin urmare, nu doar intimatul, ci şi alţi doi colegi ai acestuia, au constatat nerealitatea aspectelor reclamate de către petentă şi în mod corect procurorul investit cu soluţionarea plângerii formulate împotriva numitului R.I. a statuat că intimatul nu s-a făcut vinovat de comiterea infracţiunilor expuse în această plângere formulată, deoarece, nu sunt întrunite niciunul dintre elementele constitutive ale vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de dispoziţiile art. 246, 291 şi 215 C. pen.
S-a apreciat că pe baza acestor considerente reţinute că rezoluţia contestată de către petiţionara F.G. este legală şi temeinică, ea neimpunându-se a fi supusă reformării în sensul solicitat de către aceasta. Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta F.G. împotriva rezoluţiei emise la data de 9 februarie a.c. în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, rezoluţie confirmată prin rezoluţia cu nr. 95/VIII/28 martie 2006 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, menţinând rezoluţia astfel atacată.
Prin prisma dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta a fost obligată să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 80 lei.
Suma de 40 lei, cu titlu de onorariu pentru avocat din oficiu, s-a avansat Baroului Mureş din fondul special Curţii de Apel Târgu-Mureş, potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen legal, recurs petiţionarul M.I. prin procurator F.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând în scris că doamna judecător C.M.R. i-a respins plângerea şi a obligat-o la plata sumei de 800.000 lei, din răzbunare pentru că ea a câştigat la Sibiu, litigiul de muncă în care s-a pronunţat doamna judecător şi deşi a recuzat-o, nu s-a retras.
Recurentul petiţionar prin procurator a mai menţionat că motivarea hotărârii este plină de falsuri pe care le va dovedi la proces, că s-au făcut abuzuri, că a fost ascuns adevărul, refuzând să vorbească de greva foamei făcută de ea, dar şi de refuzul instanţelor mureşene de a asculta discheta, în prezenţa presei.
De asemenea, a mai precizat că i-au fost respinse toate probele ce veneau în sprijinul cauzei, solicitând casarea sentinţei penale nr. 22 din 7 august 2006 din dosarul nr. 353/2006/P emisă de Curtea de Apel Târgu-Mureş şi anularea cheltuielilor de judecată în valoare de 800.000 lei pe care trebuie să le plătească şi pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale pe baza actelor din dosar şi după administrarea tuturor probelor ce vin în sprijinul cauzei, admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, cu daune morale şi cheltuieli de judecată în toate instanţele Târgu-Mureş.
În cererea aflată la dosarul instanţei de recurs, procuratorul recurentului petiţionar a arătat că depune la dosar declaraţia dată de numiţii M.I. şi S.G., din care rezultă abuzurile săvârşite de avocat C.A. şi judecător R.I., motiv pentru care a solicitat instanţei de a cere de la Tribunalul Mureş, caseta de la data audierii martorului G.M. din 4 mai 2005 şi trimiterea dosarului la Parchetul Curţii de Apel Mureş pentru continuarea cercetărilor, cerând să fie scutită de plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu are nici un venit şi nici loc de muncă.
La termenul de judecată din 23 noiembrie 2006 în recurs, procuratorul recurentului petiţionar a depus la dosarul cauzei înscrisuri, solicitând ca acestea să fie avute în vedere la judecarea cauzei.
Totodată, aceasta a solicitat amânarea judecării cauzei pentru a depune la dosar noi înscrisuri în susţinerea motivelor de recurs invocate de aceasta. De asemenea, procuratorul a arătat instanţei că în cauză se impune a fi depusă şi transcrierea înregistrării şedinţei de judecată din 4 mai 2005 a Tribunalului Mureş, solicitând şi sub acest aspect amânarea judecării cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea cererii formulate, apreciind că este legală.
Înalta Curte a considerat întemeiată cererea de amânare a cauzei formulată de procuratorul recurentului petiţionar, în vederea depunerii la dosarul cauzei a înscrisurilor pe care aceasta înţelege să le folosească în apărarea sa.
De asemenea, a apreciat ca fiind întemeiată cererea formulată de procuratorul recurentului petiţionar privind depunerea la dosarul cauzei a transcrierii înregistrării şedinţei de judecată din 4 mai 2005 a Tribunalului Mureş, motive pentru care a dispus efectuarea unei adrese la Tribunalul Mureş, pentru a înainta această transcriere.
A fost primită şi înregistrată la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. 44470 din 18 decembrie 2006, adresa Tribunalului Mureş, secţia penală, la care a fost anexată transcrierea înregistrării cauzei 17 cu nr. 3266/2004 a Tribunalului Mureş din şedinţa publică din 4 mai 2005, aflate la dosarul instanţei de recurs.
La termenul de astăzi, procuratorul recurentului petiţionar a arătat că la dosar a depus transcrierea înregistrării discuţiilor de la şedinţa de judecată din 4 mai 2005 a Tribunalului Mureş, solicitând, însă a se depune şi discheta de la acel termen pentru a se vedea că aceasta nu coincide cu înregistrarea.
Reprezentanta Ministerului Public a solicitat respingerea cererii, nefiind prevăzută de Codul de procedură penală.
Procuratorul recurentului petiţionar a arătat că va dovedi susţinerea sa cu martori la termenul următor şi că instanţa are obligaţia de a stabili adevărul.
Înalta Curte, deliberând, a respins cererea şi a constatat cauza în stare de judecată.
Procuratorul recurentului petiţionar a solicitat confruntarea transcrierii depusă la dosar cu înregistrările de pe discheta de la data transcrierii, întrucât nu este conformă cu realitatea şi audierea martorilor M.I. şi S.G., care au fost prezenţi în sală la şedinţa de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public asupra cererii de audiere a martorilor a solicitat respingerea cererii, ca inadmisibilă, în raport cu dispoziţiile privind limitele judecării cauzei, în raport şi cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Procuratorul recurentului petiţionar a depus o cerere de scutire de la plata cheltuielilor de judecată, solicitând notele de şedinţă şi să se consemneze că i s-au respins cererile.
Totodată, a mai arătat că înţelege să se retragă la ora 13,00, refuzând să asiste, deoarece consideră că procesul nu se află în stare de judecată.
Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., a respins cererea procuratorului recurentului petiţionar de audiere a unor martori în această fază procesuală şi, apreciind recursul în stare de judecată a acordat cuvântul.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii cu privire la săvârşirea vreunei infracţiuni.
Examinând recursul declarat de petiţionarul M.I. prin procurator F.G. (procura judiciară dată de M.I. lui F.G. la data de 7 mai 2004 aflată la dosarul nr. 3488/2004 al Judecătoriei Târgu-Mureş) împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, atât în raport cu motivele invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) cu referire la art. 2781 alin. (10) din acelaşi cod, Înalta Curte apreciază recursul petiţionarei ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod corect şi temeinic motivat prima instanţă a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarei F.G.
Înalta Curte consideră că au fost evaluate actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluţia de neîncepere a urmăririi penale privind pe R.I., judecător la Tribunalul Mureş cercetat sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, uz de fals şi înşelăciune nefiind întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.
Aşa cum rezultă din cauză au fost examinate, în ansamblu lor criticile formulate de petiţionară, în raport cu persoana şi faptele pretins a fi săvârşite de către acesta, avându-se în vedere plângerea formulată de aceasta.
Pe parcursul actelor premergătoare au fost depuse la dosar fotocopia rezoluţiei din 17 februarie 2004 dată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş în dosarul nr. 213/P/2004, prin care a fost confirmată propunerea de neîncepere a urmăririi penale în cauza privind pe numitul M.M.T. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului, note de şedinţă din 4 mai 2005 în dosarul nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş, fotocopii după caietul grefierului.
Totodată la acelaşi dosar se află procesul-verbal întocmit, la data de 08 februarie 2006, de către procuror în care acesta atestă că „având de soluţionat dosarul privind denunţul numitei F.G. împotriva judecătorului R.I. de la Tribunalul Mureş am solicitat tribunalului înregistrarea de şedinţă din data de 04 mai 2005. Fiindu-mi trimis CD cu înregistrarea şedinţei l-am audiat şi am constatat că în esenţă corespunde cu notele de şedinţă şi nu am sesizat alte aspecte care pot fi utile cauzei".
Astfel, procurorul a făcut o verificare a înscrisurilor depuse la dosar cu dezbaterile ce au avut loc în şedinţa de judecată de la data de 4 mai 2005 în dosarul nr. 3266/2004, potrivit celor atestate, stabilind că în cauză nu au fost încălcate în niciun fel normele de procedură, fapta judecătorului neintrând sub incidenţa textului prevăzut de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nici nu a produs o vătămare intereselor legale a vreunei persoane, acesta conducând şedinţa de judecată în recurs, procedând conform legii. De asemenea, s-a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspect obiectiv nici pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. şi nici obiectiv şi nici subiectiv în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), dispunând în temeiul art. 228 alin. (4) cu referire la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile menţionate.
Prin rezoluţia din 28 martie 2006 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş în dosarul nr. 95VIII/2006 a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petiţionara F.G. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureş.
Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a făcut o riguroasă şi obiectivă evaluare asupra nu numai a actelor premergătoare efectuate de procuror în dosarul nr. 136/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, dar şi a dosarului nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş, dosar acvirat la dosarul nr. 3488/2004 al Judecătoriei Târgu-Mureş, aşa încât consemnările privind succesiunea susţinerilor şi cererilor formulate de părţi la termenul de judecată din 4 mai 2005 ce au rezultat, din înscrisurile de la dosar, se regăsesc în esenţă în transcrierea dezbaterilor de şedinţă de la acel termen, procedându-se corect, ca, de altfel, şi în cazul încheierii de amânare a pronunţării dispusă în cauza respectivă, precum şi a părţii introductive a deciziei penale nr. 256/ R din 16 mai 2005.
Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile procuratorului recurentului petiţionar formulate privind nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei instanţei de fond, deoarece în cauză s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., în sensul că judecarea plângerii s-a făcut pe baza verificării rezoluţiei atacate, a lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Totodată, Înalta Curte, ca instanţă de recurs, a avut în vedere dispoziţiile art. 38514 alin. (1) C. proc. pen., care prevăd expres că " Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs", aşa încât administrarea altor mijloace de probă în afara celor arătate în norma invocată, este inadmisibilă.
Astfel, Înalta Curte, la rândul ei, a analizat, atât actele premergătoare efectuate de procuror, înscrisurile din dosarul nr. 3266/2004 al Tribunalului Mureş, transcrierea înregistrării cauzei 17 din 4 mai 2005 în dosarul nr. 3266/2004 depusă la dosarul instanţei de recurs, în raport cu dosarul instanţei de fond, respectiv al Curţii de Apel Târgu-Mureş şi faţă de criticile procuratorului recurentului petiţionar F.G., constatând că instanţa de fond a făcut un examen riguros asupra actelor premergătoare efectuate, a înscrisurilor din dosar în raport şi cu elementele constitutive ale infracţiunilor pretins a fi comise, stabilind în mod judicios că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de R.I., judecător la Tribunalul Mureş, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor arătate, iar plângerea petiţionarei este nefondată.
Înalta Curte nu a reţinut declaraţia olografă a numiţilor M.I. şi S.G., depusă în recurs, deoarece aceasta nu se coroborează cu actele premergătoare efectuate şi celelalte înscrisuri aflate la dosar.
În raport cu cele menţionate, Înalta Curte consideră că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Totodată, verificând hotărârea atacată, nu a constatat existenţa vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar M.I. exercitat prin procurator F.G. împotriva sentinţei penale nr. 22 din 7 august 2006 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia penală.
Înalta Curte va respinge cererea formulată de recurentul petiţionar prin procurator de scutire de la plata cheltuielilor judiciare către stat, deoarece procura judiciară se limitează la mandatul de reprezentare a părţii în proces şi nu face dovada lipsei de venituri a părţii reprezentate.
De altfel, prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., conţin o obligaţie expresă impusă de legiuitor celor cărora li se resping căile de atac ori alte cereri.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de recurentul petiţionar prin procurator F.G. împotriva sentinţei penale nr. 22 din 7 august 2006 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia penală.
Respinge cererea formulată de recurenta petiţionară de scutire de la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 732/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 798/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
