ICCJ. Decizia nr. 470/2007. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 470/2007
Dosar nr. 39765/3/2005
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1136 din 17 octombrie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 5812 /2005, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 29 din 11 aprilie 1989 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, cerere formulată de petiţionarul I.G., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a constatat că susţinerile petiţionarului din cuprinsul cererii de revizuire, în sensul că el nu este autorul tentativei la infracţiunea de omor şi că urmărirea penală s-a făcut în mod abuziv sunt nefondate, iar pe de altă parte nu se circumscriu nici unuia din cazurile de revizuire expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul I.G. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacată şi admiterea cererii de revizuire pe motivul că nu el este autorul faptei şi că urmărirea penală s-a desfăşurat în mod abuziv.
Prin Decizia penală nr. 797 din 21 noiembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul I.G. pe care l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat şi către apărătorul desemnat din oficiu.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
În cauză, instanţa de fond a avut în vedere şi a administrat toate probele necesare pentru aflarea adevărului şi pentru stabilirea situaţiei de fapt reale.
A apreciat că cererea de revizuire nu poate fi admisă întrucât prin solicitările formulate de condamnat nu se tinde la dovedirea unor fapte sau împrejurări noi, ci se prezintă fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de instanţa de fond.
A reţinut că susţinerile condamnatului după care acesta nu a săvârşit infracţiunea şi că urmărirea penală s-a făcut în mod abuziv, nu reprezintă aspecte care să caracterizeze fapte ori împrejurări noi, în înţelesul alin. (2) art. 394 C. proc. pen.
Împotriva deciziei penale nr. 797/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, a declarat recurs petiţionarul condamnat I.G., criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate de petiţionarul condamnat şi din oficiu, Înalta Curte va admite recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Potrivit art. 394 alin. (2) constituie motiv de revizuire cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
În cauză, se constată că motivele de revizuire invocate de condamnat în sensul că nu ar fi autorul infracţiunii de tentativă de omor, ci o altă persoană, că organele de urmărire penală ar fi avut un comportament abuziv şi că ar fi fost arestat în mod nelegal, fără să se emită mandatul de arestare, au fost examinate de prima instanţă în lipsa dosarului nr. 432/1989 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, deşi au fost acordate 12 termene pentru ca acest dosar să fie ataşat cauzei.
Astfel că, instanţa de fond soluţionând cererea de revizuire în lipsa dosarului prin care revizuientul a fost condamnat, nu a avut posibilitatea să verifice dacă faptele sau împrejurările noi invocate de condamnatul revizuient au fost sau nu cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei şi dacă acestea sunt de natură să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare, respectiv a sentinţei penale nr. 29 din 11 aprilie 1989 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În atare situaţie, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c), alin. (2) C. proc. pen., va admite recursul, va casa ambele hotărâri pronunţate în cauză şi va trimite dosarul spre rejudecarea cererii de revizuire la prima instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti, pentru a examina motivele de revizuire invocate de condamnat numai după ce va fi ataşat la cauză dosarul de condamnare nr. 432/1989 al Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Pe baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de revizuientul condamnat I.G. împotriva deciziei penale nr. 797 din 21 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 1136 din 17 octombrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi trimite cauza spre rejudecarea cererii de revizuire la prima instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2007 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 593/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 471/2007. Penal → |
|---|
