ICCJ. Decizia nr. 593/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 593/2007
Dosar nr. 5020/42/2006
Şedinţa publică din 1 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 282 din 15 iunie 2006 a Tribunalului Prahova, conform art. 403 alin. (3) C. proc. pen., s-a respins cererea prin care condamnatul I.V., deţinut în Penitenciarul Ploieşti, a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 37/2005 pronunţată de aceeaşi instanţă, ca neîntemeiată.
Totodată s-a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că revizuientul I.V., se află în executarea unei pedepse rezultante de 7 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunile de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., precum şi ultraj prevăzut de art. 239 alin. (1), (3) şi (4) C. pen., ambele cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 33 lit. b) şi art. 34 lit. b) C. pen., prin sentinţa penală nr. 37 din 20 ianuarie 2005 a Tribunalului Prahova, definitivă prin Decizia penală nr. 5373/23 septembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi că faţă de motivele invocate pentru revizuirea hotărârii de condamnare, respectiv schimbarea încadrării juridice a faptelor, în furt calificat s-a considerat că nu sunt întrunite condiţiile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., pentru admisibilitatea în principiu a căii extraordinare de atac exercitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul I.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
S-a arătat că cererea formulată se impunea a fi admisă, fiind întrunite condiţiile legale pentru rejudecarea cauzei, şi ascultarea martorilor solicitaţi în apărare, probe respinse la judecata în gradele de jurisdicţie anterioare.
Prin Decizia penală nr. 320 din 1 noiembrie 2006, Curtea de Apel Ploieşti a respins apelul declarat de condamnatul I.V.,ca nefondat.
S-a reţinut, în esenţă că, nu sunt întrunite condiţiile legale prevăzute de art. 394 C. proc. pen., care prevăd condiţiile limitativ enumerate în care se poate face revizuirea unei hotărâri .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei.
Recursul este nefondat, întrucât motivul invocat nu se regăseşte printre condiţiile prevăzute în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., privind revizuirea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat I.V. împotriva deciziei penale nr. 320 din 1 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare... | ICCJ. Decizia nr. 470/2007. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
|---|
