ICCJ. Decizia nr. 5660/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5660/2007
Dosar nr. 2425/36/2007
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 330 din 22 august 2007, Tribunalul Constanţa a condamnat pe inculpatul D.V.D., la 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod şi, la 10 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. a) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
În baza dispoziţiilor art. 61 alin. (2) C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate dispusă prin sentinţa penală nr. 4456/2006 a Judecătoriei Târgu Jiu, respectiv a restului de 1032 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată sus-numitului inculpat prin sentinţa penală nr. 212 din 19 aprilie 2004 a Tribunalului Constanţa.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), a art. 34lit. b), a art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat şi executarea pedepsei cea mai grea, 10 ani închisoare, sporită cu un an închisoare, inculpatul urmând să execute 11 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., raportat la art. 66 din acelaşi cod, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata de 2 ani.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a mai dispus interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea pedepsei închisorii.
În baza dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuţit prevăzut la un capăt cu o lanternă, iar la celălalt, cu un ceas electronic.
Pe latură civilă, s-a luat că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă şi s-au respins, ca nedovedite, pretenţiile civile ale părţii vătămate F.F.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul, aflat în stare de ebrietate şi sub influenţa inspirării unei substanţe halucinogene, la 26 noiembrie 2006, el ducându-şi traiul în compania mai multor persoane fără adăpost care vieţuiau într-o gură de canalizare aflată în apropierea căii ferate din zona SC O.T. SA Constanţa, atunci când în grupul lor s-a infiltrat şi F.F., având cu acesta diferende anterioare, deşi nu a fost agresat, a luat un cuţit şi l-a lovit de mai multe ori. Victima, fără să riposteze, s-a îndepărtat în fugă, inculpatul urmându-l şi continuând că-l lovească cu acelaşi cuţit. După incident, inculpatul a dat cuţitul unei cunoştinţe de la un centru de colectare a fierului vechi, de aici fiind predat poliţiei.
Raportul de constatare medico-legală a reţinut (la 28 noiembrie 2006) că F.F. prezenta multiple plăgi înjunghiate ce i-au cauzat leziuni traumatice, acestea necesitau, pentru vindecare, 25-30 zile îngrijiri medicale şi au pus în pericol viaţa prin hemoragie internă şi insuficienţă respiratorie acută.
Raportul de expertiză medic-legală a înscris (la 18 ianuarie 2007) că leziunile au pus în primejdie viaţa victimei prin hemoragie internă, hemotorax bilateral, hemiperitoneu prin leziune de parenchin hepatic.
La 18 noiembrie 2006, în jurul orelor 22,15, urmare unei solicitări telefonice în legătură cu intenţia pătrunderii într-o clădire a Regionalei C.F.R. Constanţa, a două persoane, la faţa locului s-a prezentat agentul de poliţie M.M. însoţit de S.L.M. Aceştia l-au găsit în apropierea clădirii pe inculpat, şi de această dată el fiind sub influenţa alcoolului. Refuzând să se legitimeze, inculpatul a fost solicitat să-i urmeze pe cei doi poliţişti şi când aceştia au încercat să-l imobilizeze, el l-a lovit cu capul pe M.M., regiunea vizată fiind zona sprâncenei stângă.
Raportul de constatare medico-legală a înscris că victima a necesitat pentru vindecare, 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivele invocate fiind greşita încadrare juridică a faptei referitor la reţinerea agravantei prevăzută la lit. a) a art. 175 C. pen. şi netemeinicia pedepsei aplicate, sens în care a susţinut că în favoarea persoanei sale, se impune considerarea ca circumstanţă atenuantă, a stării de beţie şi/sau de beatitudine în care s-a aflat odată ce ambele fapte le-a comis fiind beat şi sub influenţa „aurolacului".
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia penală nr. 15 din 16 octombrie 2007, a repsins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Nemulţumit şi de hotărârea pronunţată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazurile de casare invocate fiind cele prevăzute de art. 3859 pct. 17 (greşita încadrare juridică a faptei, respectiv nelegala reţinere a circumstanţei agravante a premeditării) şi pct. 14 C. proc. pen. (greşita individualizare a pedepsei în raport de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)).
Recursul nu este fondat.
Pentru existenţa premeditării, în sensul art. 175 lit. a) C. pen., este necesar pe de o parte, ca luarea hotărârii să preceadă cu un oarecare timp activitatea infracţională şi această hotărâre, menţinută până în momentul executării, să se materializeze în unele acte de pregătire.
În cauză probatoriul administrat a conturat, astfel cum corect a reţinut instanţa de fond, situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului. Acesta, la cercetarea judecătorească a declarat : „Am recurs la acest gest deoarece cu o săptămână înainte partea vătămată îmi rupsese mâna, respectiv braţul stâng şi avusesem de suferit din cauza lui..". Aceeaşi declaraţie a fost dată de inculpat şi în faza urmăririi penale. Martorul I.N. a declarat: .."D.V.D. mi-a arătat un cuţit cu buton, lanternă, precum şi ceas,.. despre care mi-a spus că îl aşteaptă pe numitul F.F., cuţitul fiind special pentru el".
Martora C.M. a declarat că inculpatul, atunci când ea l-a întrebat ce vrea să facă cu cuţitul, i-a răspuns că „vrea să-l taie pe F.F.".
În ce priveşte pedeapsa, se apreciază că orientându-se la 11 ani închisoare, instanţa a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), faptele comise în împrejurările menţionate având grad ridicat de pericol social, mărit de agravantele (premeditare şi în loc public) reţinute. De asemenea, în ce priveşte persoana inculpatului, starea de beţie voluntară în care se afla inculpatul, consumul de aurolac, constituie situaţii pe care singur le-a determinat, acestea nefiind însă împrejurări de natură a putea fi apreciate ca atenuante.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform dispoziţiilor art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V.D. împotriva deciziei penale nr. 151/ P din 16 octombrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 27 noiembrie 2006 la 27 noiembrie 2007.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5664/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 5569/2007. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
