ICCJ. Decizia nr. 592/2007. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 592/2007

Dosar nr. 3079/40/2006

Şedinţa publică din 1 februarie 2007

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 224 din 22 iunie 2006, pronunţată de Tribunalul Botoşani, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.G. împotriva sentinţei penale nr. 213 din 8 iulie 1999 a Tribunalului Botoşani.

Instanţa de fond a reţinut că, prin cererea formulată, revizuientul condamnat M.G. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 213 din 8 iulie 1999 a Tribunalului Botoşani, prin care a fost condamnat, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. (3) şi (5) C. pen., motivând că este nevinovat şi ar putea dovedi lipsa de vinovăţie prin audierea a noi martori, că deţine date ce nu au fost cunoscute de către instanţă în momentul soluţionării, că nu a indus în eroare societatea pretins păgubită, cu care nu a purtat nici un fel de discuţii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că revizuientul nu a invocat nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Împotriva sentinţei instanţei de fond, revizuientul a formulat apel care a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 284 din 30 octombrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală, apreciindu-se că soluţia primei instanţe este legală şi temeinică.

În termen legal, împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs revizuientul condamnat M.G., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate şi, pe fond, revizuirea hotărârii de condamnare.

Recursul este nefondat.

În mod corect instanţele de fond şi apel au reţinut că motivul de revizuire invocat de condamnat nu se regăseşte printre cazurile de revizuire prevăzute strict şi limitativ de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, pusă la dispoziţia părţilor de legiuitor pentru motive excepţionale, limitativ prevăzute de lege, nefiind posibil ca pe această cale să se ajungă la repunerea în discuţie a unor aspecte soluţionate definitiv de instanţe.

De altfel, prin cererea de revizuire formulată, se urmăreşte o prelungire a probei testimoniale şi în nici un caz nu se invocă situaţii noi ce nu au fost avute în vedere la soluţionarea în fond a cauzei.

Aşa fiind, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge, ca nefondat, recursul revizuientului condamnat M.G.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat M.G. împotriva deciziei penale nr. 284 din 30 octombrie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală.

Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 februarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 592/2007. Penal