ICCJ. Decizia nr. 666/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 666/2007
Dosar nr. 978/1/2007
Şedinţa publică din 5 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 24 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 28707/3/2006, a fost menţinută starea de arest a inculpatului M.M.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr. 1481 din 29 noiembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de 8 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a stabilit că, la data de 3 august 2006, inculpatul şi concubina sa M.V. prin ameninţarea cu cuţitul şi prin acte de violenţă au sustras de la partea vătămată D.A. un telefon mobil marca Sagem şi trei bijuterii din aur, în valoare de 4500 RON.
Instanţa de control judiciar sesizată cu apelul inculpatului împotriva hotărârii de condamnare a apreciat că se impune continuarea privării de libertate a apelantului deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la arestarea sa.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M.M. care a solicitat punerea în libertate susţinând că măsura arestării preventive nu este legală.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat instanţa sesizată este datoare să verifice în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa, prin încheiere motivată dispune menţinerea stării de arest.
Din examinarea actelor dosarului se constată că arestarea inculpatului s-a dispus la 3 august 2006 în baza art. 148 lit. h) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., constând în aceea că, împreună cu o altă persoană prin ameninţarea şi lovirea părţii vătămate D.A., a deposedat-o pe aceasta de un telefon mobil şi mai multe bijuterii.
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 148 din 29 noiembrie 2006, având în vedere probele de vinovăţie administrate, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 ani închisoare.
Ţinând seama de probatoriul cauzei şi de soluţia pronunţată de tribunal, Curtea consideră că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care se regăsesc în dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în urma modificărilor aduse acestui cod prin Legea nr. 456/2006, că menţinerea acestei măsuri de către instanţa de apel este pe deplin justificată în raport cu prevederile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 5 din C.A.D.O.L.F. şi că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Faţă de considerentele arătate, constatând nefondate criticile formulate de recurent, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpat cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului recurent să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva încheierii din 24 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 28707/3/2006 (238/2007).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 februarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 663/2007. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 69/2007. Penal. Violul (art.197 C.p.). Recurs → |
---|