ICCJ. Decizia nr. 766/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 766/2007
Dosar nr. 1124/1/2007
Şedinţa publică din 9 februarie 2007
Asupra recursului de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor constată următoarele.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, în dosarul nr. 15243/54/2006, în cursul soluţionării recursului declarat de recurentul inculpat S.P.V. împotriva deciziei penale nr. 467 din 25 octombrie 2006 a Tribunalului Dolj, s-a dispus menţinerea arestării preventive a recurentului inculpat.
S-a constatat, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia se menţin, în cauză neintervenind temeiuri noi care să impună punerea în libertate a inculpatului.
împotriva acestei încheieri de şedinţă din 26 ianuarie 2007a declarat, în termen legal, recurs inculpatul S.P.V. fără a arăta în scris motivele de casare a încheierii de şedinţă atacate, dosarul fiind înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 6 februarie 2007, sub numărul 1124/1/2007.
La termenul de astăzi, apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Concluziile apărătorului recurentului inculpat, ale reprezentantului Ministerului Public, au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de către inculpatul S.P.V. prin prisma dispoziţiilor prevăzute de art. 3856 cu referire la art. 141 C. proc. pen., înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii de şedinţă din 26 ianuarie 2007 este inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., poate fi atacată separat cu recurs numai încheierea dată în primă instanţă şi în apel, încheiere prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.
Prin urmare, recursul declarat împotriva încheierii pronunţate de instanţă în recurs prin care se dispune menţinerea arestării preventive este inadmisibil.
Înalta Curte constată faptul că nici în raport cu prevederile C.A.D.O.L.F. nu se poate vorbi de admisibilitatea recursului declarat împotriva încheierii de şedinţă, pronunţată în cursul judecării cauzei în recurs, prin care s-a statuat asupra menţinerii stării de arest preventiv.
Astfel, conform art. 5 paragraf 4 din Convenţie „orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii deţinerii sale şi să dispună liberarea sa dacă deţinerea este ilegală", fiind instituită astfel obligativitatea efectuării controlului de legalitate şi garantând cel puţin un grad de jurisdicţie reprezentat de o instanţă independentă.
Cum, în speţă, încheierea recurată, prin care s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului S.P.V. a fost pronunţată în cursul judecării recursului, iar nu de prima instanţă sau cea de apel, recursul urmează a fî respins ca inadmisibil.
Pentru toate aceste considerente, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză de recurentul inculpat S.P.V. împotriva încheierii de şedinţă din data de 26 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, în dosarul nr. 15243/54/2006.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat S.P.V. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul inculpat S.P.V. împotriva încheierii de şedinţă din data de 26 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, în dosarul nr. 15243/54/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 48/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 233/2007. Penal → |
|---|
