ICCJ. Decizia nr. 144/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 144/2008
Dosar nr. 27471/3/2006
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2008
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 90 din 28 iunie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II- a penală, în baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii J.C. şi A.B. la pedepse de câte 8 ani închisoare.
A fost dedusă prevenţia inculpaţilor, de la 21 iunie 2006 la zi, şi a fost menţinută starea de arest a ambilor inculpaţi.
S-a dispus, în baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, confiscarea cantităţii de 1688,99 gr. heroină a ambalajelor cu urmă de droguri şi a patru tije metalice cu urme de heroină, depuse la dosar, în vederea distrugerii.
În temeiul art. 117 alin. (1) C. pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a luat, faţă de inculpaţi măsura de siguranţă a expulzării, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 162 alin. (1) C. pen., s-a dispus restituirea sumei de 325 euro găsită şi ridicată de la inculpatul A.B. şi a sumei de 290 euro găsită şi ridicată de la inculpatul J.C.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, în urma unui control efectuat, la data de 21 iunie 2006, orele 4,40 asupra unui autocar care intrase în România prin P.C.T.F. Vama Veche, inculpaţii J.C. şi A.B. au fost găsiţi cu droguri .
Astfel, în geanta de voiaj a inculpatului J.C. a fost descoperită în conţinutul unor tuburi de pastă de dinţi, de şampon, de spumă de ras, în suporturile extensibile din metal ale genţii precum şi în două pungi de plastic găsite în regiunea gambelor inculpatului, cantitatea de 1447,37 gr. heroină.
Totodată, în geanta de voiaj a inculpatului A.B. s-a descoperit un tub de spumă de ras care conţinea cantitatea de 221,62, gr. de heroină.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii J.C. şi A.B.
Prin Decizia penală nr. 302/ A din 19 septembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a desfiinţat sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, a majorat pedepsele aplicate inculpaţilor, de la 8 ani închisoare la 10 ani închisoare.
A dispus confiscarea cantităţii totale de 1660,25 gr. de heroină, rămasă în urma analizelor de laborator.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi, a dedus prevenţia acestora, de la data de 21 iunie 2006 la zi, şi a menţinut starea de arest a ambilor inculpaţi, pe care i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către apărătorul desemnat din oficiu.
Împotriva deciziei penale a instanţei de apel au declarat recurs inculpaţii, criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de inculpaţi şi din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi J.C. şi A.B., pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Critica recurenţilor constând în aceea că ei nu au calitatea de autori ai infracţiunii de trafic internaţional de droguri, ci de complici, precum şi cea referitoare la solicitarea de a fi achitaţi, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa intenţiei, sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru comiterea în calitate de autori a infracţiunii de introducere în ţară, fără drept, a drogurilor de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 143/2000 şi nu pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri, cum greşit susţine acesteia.
Calitatea de autori şi nu de complici ai inculpaţilor la comiterea infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi este cert dovedită.
Astfel, susţinerile inculpatului J.C., potrivit cărora nu avea cunoştinţă de conţinutul real al bunurilor ce i-au fost încredinţate pentru transport de un cetăţean turc, nu se coroborează cu restul probator din dosar.
În acest sens, împrejurarea că inculpatul a ascuns bunurile în ciorapii de damă prinşi de gambele sale, relevă că acesta avea reprezentarea faptului că transporta substanţe cu caracter clandestin, interzise de lege.
Apoi, faptul că pentru transportul efectuat, inculpatul urma să primească o sumă importantă de 500 euro, nejustificat de mare dacă bunurile transportate ar fi fost unele obişnuite, este, de asemenea, edificator şi relevă că el cunoştea natura ilicită a bunurilor transportate.
Prin urmare intenţia inculpatului J.C. de a comite infracţiunea de introducere în ţară, fără drept, a drogurilor de mare risc, reiese cu certitudine, astfel că cererea sa de achitare este nefondată.
Nici cererea de achitare formulată de recurentul inculpat A.B., pentru lipsa intenţiei, nu poate fi reţinută.
În acest context, Înalta Curte constată că explicaţia inculpatului A.B., în sensul că sprayul cu heroină, găsit asupra sa l-ar fi primit de la inculpatul J.C. spre păstrare, urmând să i-l restituie în România, se află într-o contradicţie vădită cu versiunea acestui din urmă inculpat, care a declarat că i-a făcut cadou sprayul în cauză inculpatului A.B.
De asemenea, din procesul verbal de percheziţie întocmit de organele de urmărire penală, rezultă că cetăţeanul turc A.B. s-a aflat într-o stare de agitaţie vizibilă în momentul efectuării controlului asupra numitului J.C., stare care nu s-ar fi justificat, în situaţia în care, acest inculpat nu ar fi avut nici un fel de implicare în săvârşirea infracţiunii de introducere a drogurilor în România.
Nici motivul de recurs privind reducerea pedepselor invocat de recurenţii inculpaţi nu se justifică. Înalta Curte apreciază că instanţa de apel, menţinând circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă, a majorat corect pedepsele inculpaţilor, considerând că numai în acest fel scopul educativ şi funcţiile preventive şi sancţionatorii ale pedepselor pot fi îndeplinite.
Reindividualizarea pedepselor efectuată de instanţa de control judiciar a avut în vedere, în mod just, gradul de pericol social al faptei comise de inculpaţi şi conduita procesuală a acestora, care au negat comiterea faptelor, în pofida împrejurării că au fost prinşi în flagrant.
Critica recurenţilor inculpaţi, privind executarea pedepselor în ţara de origine nu poate fi reţinută, transferul persoanelor condamnate în vederea executării pedepsei putând avea loc în condiţiile Legii nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii J.C. şi A.B. împotriva deciziei penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În temeiul art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la 21 iunie 2006 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariul interpretului de limbă turcă va fi plătit din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi J.C. şi A.B. împotriva deciziei penale nr. 302/ A din 19 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării preventive de la 21 iunie 2006 la 17 ianuarie 2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1438/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1447/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
