ICCJ. Decizia nr. 1807/2008. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1807/2008

Dosar nr. 876/2/2008

Şedinţa publică din 22 mai 2008

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 53/ F din 28 februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul R.O.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin cererea formulată, contestatorul a solicitat înlăturarea obligării la plata cheltuielilor judiciare către stat dispuse în dosarul nr. 8540/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti. În motivarea contestaţiei, s-a invocat că instanţa a dispus, în mod greşit, obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare, neţinând seama de faptul că este deţinut şi nu are venituri, iar accesul la justiţie, ca drept constituţional, nu poate fi condiţionat de plata cheltuielilor judiciare.

Examinând contestaţia prin prisma cazului prevăzut de art. 461 lit. c) C. proc. pen., instanţa a constatat că starea de deţinere nu poate constitui o împiedicare la punerea în executare a cheltuielilor judiciare pentru că, pe de o parte, privarea de libertate nu exclude, de plano, obţinerea de venituri de către deţinut, iar, pe de altă parte, executarea măsurii procesuale se realizează, potrivit legii civile, indiferent de împrejurarea că cel faţă de care s-a luat este deţinut.

Referitor la cea de a doua critică, s-a reţinut că, deşi în procesul penal sumele necesare cheltuielilor de judecată sunt avansate de stat, ceea ce permite oricărei persoane să beneficieze, în mod neîngrădit, de acces la justiţie, atunci când cheltuielile judiciare au fost provocate de o cerere sau o cale de atac a inculpatului, iar aceasta a fost respinsă, obligaţia de suportare se întemeiază pe o culpă procesuală.

Împotriva sentinţei sus-menţionate, contestatorul a declarat recurs.

Recursul declarat de contestator nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că soluţia instanţei de fond de respingere a contestaţiei la executare este legală şi temeinică.

Potrivit art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.

Or, contestaţia formulată de petent nu se încadrează în niciunul din cazurile enumerate expres şi limitativ de legiuitor.

În realitate, prin sentinţa penală nr. 271 din 14 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins plângerea petentului R.O. şi, drept urmare, a fost obligat la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligarea la cheltuieli judiciare s-a făcut în temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., care prevăd că persoana căreia i se respinge o cale de atac este obligată să suporte cheltuielile judiciare.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul contestator R.O. împotriva sentinţei penale nr. 53/ F di 28 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurentul contestator la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2008.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1807/2008. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs