ICCJ. Decizia nr. 1849/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1849/2008
Dosar nr. 4429/1/2008
Şedinţa publică din 26 mai 2008
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 13 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II- a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1945/98/2007, a fost menţinută starea de arest a inculpatului T.M.C.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului, s-a constatat că aceasta a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, impunându-se menţinerea, în continuare, a stării de arest.
Împotriva încheierii din 13 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs inculpatul T.M.C., solicitând casarea acesteia şi în cadrul rejudecării să se dispună revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu cauza, potrivit dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 292/ F din 26 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, s-a dispus condamnarea inculpatului T.M.C. la pedeapsa de 18 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul, în noaptea de 15 februarie 2007, în timp ce se afla pe o stradă din comuna Cocora, a aplicat mai multe lovituri cu picioarele numitului B.C., cauzându-i leziuni de organe interne, care au condus la deces.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţă, a declarat apel inculpatul T.M.C.
La termenul din 13 mai 2008, fixat pentru judecarea apelului, instanţa de control judiciar, verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive, a menţinut starea de arest a inculpatului, pronunţând încheierea atacată cu recurs în prezenta cauză.
Cu privire la această dispoziţie a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, „când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive".
În cauză instanţa de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesul penală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept, art. 148 lit. f) C. proc. pen., care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte apreciază că în raport de împrejurările comiterii faptei, violenţa deosebită cu care a acţionat inculpatul, loviturile cauzând victimei un traumatism toraco-abdominal care a condus la deces, natura relaţiilor sociale lezate, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului T.M.C. prezintă, în continuare, pericol concret pentru ordinea publică.
Împrejurarea că în cauză a fost pronunţată o hotărâre de condamnare nedefinitivă nu alterează nici prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpatului de a fi judecat într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii acestuia, încadrându-se în dispoziţiile legii.
Toate aceste aspecte, justifică dispoziţia instanţei de apel în sensul menţinerii arestării preventive, astfel că, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 alin. (1) pct. 1lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M.C.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M.C. împotriva încheierii din 13 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1945/98/2007 (nr. vechi 808/2008).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1828/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1852/2008. Penal → |
|---|
