ICCJ. Decizia nr. 2047/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2047/2008
Dosar nr. 41967/3/2007
Şedinţa publică din 6 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 42 din 17 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost condamnat inculpatul M.I., la pedepsele de 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în baza art. 174 şi 175 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen., 3 ani închisoare în baza art. 319 C. pen. şi, un an închisoare în baza art. 180 alin. (21) C. pen., stabilindu-se, conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, şi s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 iunie 2007 la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile M.M. 150.000 RON daune morale şi părţii civile S.C.M. suma de 150.000 RON daune morale.
S-a menţinut sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpatului. Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut, în fapt că, la 26 mai 2007, inculpatul, acţionând cu premeditare şi în interes material a ucis-o pe soţia sa M.M., aplicându-i mai multe lovituri cu corpuri dure, atât la nivel cranio-cerebral cât şi la nivelul feţei.
După uciderea victimei, inculpatul a depesat cadavrul acesteia şi a introdus fragmentele rezultate în saci şi pungi din material plastic, după care le-a transportat cu autoturismul său pe raza judeţului Ialomiţa, unde a aruncat o parte din aceste fragmente într-o fântână situată între localităţile Gârbovi şi Manasia.
Trunchiul victimei nu a fost găsit.
S-a mai reţinut că anterior, la data de 26 martie 2007, fiind în locuinţa comună inculpatul i-a aplicat soţiei sale M.M. lovituri cu pumnii la nivelul capului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 1 - 2 zile de îngrijiri medicale.
Instanţa a mai reţinut că între părţi au existat neînţelegeri grave, provocate de inculpat motiv pentru care victima a introdus acţiune de divorţ, ca prin sentinţa civilă nr. 2873 din 11 mai 2007 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a inculpatului, iar prin ordonanţa preşedinţială la 22 mai 2007 a aceleiaşi instanţe s-a dispus evacuarea acestuia din locuinţa comună.
Situaţia de fapt şi vinovăţia au fost stabilite în baza proceselor verbale de cercetare la faţa locului, a planşelor fotografice, a rapoartelor de expertiză medico-legală, a declaraţiilor părţilor vătămate, a declaraţiilor martorilor F.S., T.C., OG, G.D.C., M.V., C.C.R., C.L.I., B.I., S.E., B.P., S.T.F. şi B.G., a rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite în cauză şi a proceselor verbale privind actele furnizate de S.R.I. şi a copiilor de pe hotărârile judecătoreşti menţionate.
S-a apreciat că fapta inculpatului de a-şi ucide soţia, hotărârea de divorţ nefiind definitivă, s-a comis cu premeditare şi din interes material, întrucât autorul a reflectat asupra curmării vieţii victimei, a gândit asupra ascunderii urmelor infracţiunii şi că el a fost preocupat că în urma partajului va rămâne fără o parte din bunuri, despre care afirma că îi aparţine în totalitate, soţia neavând nici o contribuţie.
Referitor la latura civilă, instanţa a considerat că părţile civile M.M. şi S.C.M., fiii victimei sunt îndreptăţiţi la acordarea daunelor morale de câte 150.000 RON pentru prejudiciul moral suferit prin uciderea mamei lor de către inculpat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 67/ A din 13 martie 2008, a admis apelul declarat de inculpatul M.I. şi a desfiinţat în parte sentinţa primei instanţe.
Rejudecând, a dispus descontopirea pedepsei rezultante în pedepsele componente şi achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de profanare de morminte prevăzută de art. 319 C. pen.
Totodată, în baza art. 174 şi 175 lit. a), b) şi c) C. pen., inculpatul a fost condamnat, la 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi în baza art. 180 alin. (21) C. pen., la un an închisoare, stabilindu-se conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen. şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 4 iunie 2007 la zi.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar, primind criticile din apelul inculpatului a considerat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de morminte întrucât pe plan subiectiv autorul a urmărit să ascundă cadavrul pentru a nu fi descoperită fapta, nicidecum să aducă o atingere a sentimentului de respect datorat morţilor şi amintirii acestora.
Referitor la criticile din apelul inculpatului în sensul că nu el ar fi comis omorul, instanţa a considerat că faptele sunt deplin dovedite şi că probele administrate cu acte, martori, expertize medico-legale, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică confirmă vinovăţia inculpatului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul M.I., care, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., a susţinut că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, lipsind probele de vinovăţie în săvârşirea omorului.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi achitarea inculpatului pentru infracţiunea de omor calificat.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului M.I. în săvârşirea la 26 mai 2007 a infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 şi 175 lit. a), b) şi e) C. pen., victima fiind soţia sa M.M.
Probele administrate în cauză au confirmat că inculpatul a avut anterior o conduită violentă faţă de soţie, că a provocat neînţelegeri şi că victima a introdus acţiune de divorţ care a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 2873 din 11 mai 2007 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, declarându-se desfăcută căsătoria din vina inculpatului.
De asemenea, mai rezultă că, la data de 22 mai 2007, prin ordonanţa premeditată, pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, s-a dispus evacuarea din locuinţă a inculpatului.
Întrucât era alarmat că ar putea pierde locuinţa în favoarea soţiei şi că în urma partajului o parte din bunurile comune ar reveni acesteia, inculpatul a luat hotărârea să o ucidă pe M.M.
Potrivit declaraţiilor fiicei părţilor S.C.M., în nenumărate rânduri inculpatul i-a solicitat victimei să plece de acasă, reproşându-i că nu a contribuit cu nimic la achiziţionarea acestei locuinţe şi a celorlalte bunuri comune.
După luarea hotărârii de ucidere a victimei inculpatul a cugetat şi asupra modului cum va săvârşi omorul şi cum va ascunde urmele infracţiunii.
Astfel, în dimineaţa zilei de 26 mai 2007, fiica părţilor S.M.C. şi soţul acesteia S.T.F. au plecat din Bucureşti, urmând a reveni la domiciliu abia seara, inculpatul apreciind că acesta este momentul de a pune în aplicare rezoluţia infracţională.
Cei doi tineri au plecat de acasă, în jurul orei 7,30, iar victima a fost observată de martorii B.P., T.C., B.I. şi I.J. în aceeaşi dimineaţă, între orele 7,35 – 0,00, plimbând cei doi câini ai săi, în jurul blocului.
Potrivit listingului convorbirilor telefonice formate de victimă, aceasta a fost apelată, la ora 9.15, de către martora B.E. iar ulterior acestui moment victima nu a mai vorbit şi nu a mai fost văzută de nici o altă persoană.
Profitând de faptul că se afla singur în locuinţă cu victima, inculpatul a ucis-o, aplicându-i lovituri repetate de corpuri dure la nivelul capului şi al feţei.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală, moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei meningiale şi contuziei cerebrale, consecinţa unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi de boltă şi bază craniană s-a stabilit că leziunile cranio-cerebrale s-au putut produce prin lovire cu corp dur în poziţia agresor victimă faţă în faţă, precum şi faptul că aceste leziuni au legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză.
După uciderea victimei inculpatul a depesat trupul acesteia în mai multe fragmente cadaverice, pe care le-a ambalat în saci şi pungi din material plastic, transportând aceste ambalaje la autoturismul său şi introducându-le în portbagaj după ce mutase maşina din parcarea amenajată, situată în partea laterală a blocului, până la colţul imobilului.
În jurul orelor 12,00 – 12,30, inculpatul a plecat de la domiciliu şi s-a îndreptat cu autoturismul spre Şoseaua de centură, în drum trecând pe la un garaj situat în str. Binelui, unde a avut o discuţie cu martorii C.C.R. şi M.V.
După aceasta, inculpatul a ieşit din Bucureşti, deplasându-se pe şoseaua de centură până la intersecţia acesteia cu drumul european E 85 pe care a mers până la intrarea în localitatea Urziceni, intrând pe drumul european E 60 până la localitatea Manasia.
De aici, inculpatul a intrat pe drumul judeţean 203 B care duce către localitatea Gârbovi.
Între localităţile Manasia şi Gârbovi inculpatul a oprit într-o parcare, unde a aruncat într-o fântână o parte din ambalajele în care se aflau fragmentele cadaverice provenite de la soţia sa (capul, membrele superioare şi membrele inferioare) precum şi un sutien şi o bluză ale acesteia.
După aceasta, inculpatul s-a îndreptat din nou către Manasia şi de aici s-a deplasat către Municipiul Slobozia, pe drumul european E 60 staţionând între localităţile Balaciu şi Căzăneşti, într-un loc amenajat pentru parcare, unde a aruncat telefonul mobil al victimei şi portofelul acesteia.
Pe timpul acestei deplasă, pe raza judeţului Ialomiţa, inculpatul a primit două telefoane, la orele 14,53, fiind sunat de martorul G.D.C., iar la orele 15,43 de martorul C.G.L.
În continuare, inculpatul a revenit la Bucureşti, ajungând acasă în jurul orelor 17,15 – 17,30.
În seara aceleiaşi zile, în jurul orelor 21,00, telefonul mobil al victimei a fost găsit de martorii B.G. şi G.V.M.
Împrejurarea că victima a fost ucisă în casă a rezultat din aceea că pe câteva obiecte ridicate din locuinţa respectiv o cutie de carton, coada din lemn a toporiştii, două pungi din material plastic şi o pereche de pantofi sport bărbăteşti de culoare albă, s-au găsit urme biologice care prezintă, potrivit raportului de expertiză medico-legală genetică din dosar o corespondentă la nivelul tuturor marcker-ilor genetici cu proba de referinţă de la cadavrul victimei M.M.
Prin acelaşi raport de expertiză s-a stabilit că probele biologice ridicate de pe masca interioară a portbagajului autoturismului inculpatului prezintă o corespondenţă la nivelul tuturor marckerilor genetici, cu proba ridicată de la cadavrul victimei, ceea ce atestă că fragmentele din corpul celei ucise au fost introduse în portbagajul autoturismului.
Experimentul judiciar efectuat în faza de urmărire penală a confirmat că intervalul de trei ore şi jumătate era suficient pentru parcurgerea în condiţii de siguranţă a traseului din Bucureşti, cu oprire la garajul din str. Binelui către linia de centură apoi în zona unde au fost aruncate resturile cadavrului şi revenirea în Bucureşti.
Potrivit relaţiilor furnizate de S.R.I., în ziua de 26 mai 2007, în intervalul cuprins între orele 14,53 – 15,43 inculpatul s-a aflat în zona de acoperire a reţelei de telefonie mobilă Vodafone, care coincidea cu zona unde au fost găsite fragmentele de cadavru şi unde a purtat două convorbiri telefonice, cu martorul G.D.C., la ora 14,53 şi cu martorul C.G.L., la ora 15,43.
După revenirea acasă, în după amiaza zilei de 27 mai 2007, inculpatul a spălat de două ori autoturismul o dată la ghena blocului, potrivit declaraţiilor martorilor O.A., B.P. şi T.C. şi apoi la o spălătorie auto situată pe str. Moldoviţa, conform declaraţiilor martorului I.N.
Mai este de menţionat că fragmente din corpul victimei au fost ambalate într-un sac din plastic cu inscripţia DHL-aceşti saci fiind aduşi de fiul inculpatului şi al victimei în urmă cu câţiva ani de la un prieten care lucra la acea firmă şi care nu se comercializează. Asemenea saci s-au găsit la percheziţia în locuinţa inculpatului.
Faţă de considerentele ce preced, curtea constată că soluţia de condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de omor calificat săvârşită asupra propriei soţii, cu premeditare şi din interes material, este conformă cu probele de vinovăţie administrate, astfel că nu subzistă eroarea gravă de fapt cu consecinţa unei greşite condamnări, invocată de recurentul inculpat.
Întrucât motivul de casare arătat nu este întemeiat iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 iunie 2007 la 6 iunie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.I. împotriva deciziei penale nr. 67/ A din 13 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 iunie 2007 la 6 iunie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1936/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2103/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
