ICCJ. Decizia nr. 2167/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2167/2008
Dosar nr. 5023/1/200.
Şedinţa publică din 13 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 2 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 2915/122/2007, în baza art. 300/2 şi art. 160/b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului T.S.
Instanţa investită cu soluţionarea apelului a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luate faţă de inculpat, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat şi nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea sa iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din natura infracţiunii pentru care acesta este trimis în judecată şi din împrejurările concrete în care au fost comise faptele, precum şi din perseverenţa infracţională a inculpatului, care a mai fost condamnat, aflându-se în starea de recidivă postexecutorie.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T.S. solicitând, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. c) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), iar prin sentinţa penală nr. 182 din 7 aprilie 2008 a Tribunalului Giurgiu a fost condamnat la o pedeapsă principală de 8 ani închisoare, menţinându-se, totodată, starea de arest a acestuia.
Astfel cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Bucureşti, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe şi, mai mult, acesta a fost condamnat de instanţa de fond. Faţă de gravitatea faptei, de împrejurările şi modalitatea în care a fost comisă (prin aplicarea mai multor lovituri de cuţit în zona abdominală, victima -fratele inculpatului - suferind leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 70 - 80 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie) în mod corect, instanţa de apel a apreciat că sunt probe certe, fiind întrunite condiţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.
În consecinţă, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.S. împotriva încheierii din 2 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 2915/122/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 13 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2164/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2170/2008. Penal → |
|---|
