ICCJ. Decizia nr. 2161/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2161/200.
Dosar nr. 79/42/200.
Şedinţa publică din 13 iunie 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
La 13 august 2007 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti plângerea formulată de numita B.A., prin care solicita să fie efectuate cercetări faţă de numita S.G. - avocat în Baroul Dâmboviţa - pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual (art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)), de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)) şi de reţinere sau distrugerea de înscrisuri (art. 272 C. pen. ), constând în aceea că intimata ar fi promovat la Judecătoria Răcari o acţiune civilă (dosar nr. 1333/2006) fără mandat din partea lui R.D., că reprezentarea lui S.I. (în dosarul nr. 2082/2006) al aceleiaşi judecătorii ar fi fost ilegală şi că împuternicirea avocaţială în această din urmă cauză ar fi fost introdusă în dosar după pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
Prin Rezoluţia nr. 409/P/2007 din 29 noiembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti - confirmată prin Rezoluţia nr. 07/II/2/2008 din 7 ianuarie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti - s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4), cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimata S.G. (avocat în cadrul Baroului Dâmboviţa ) pentru infracţiunile de fals intelectual (art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)), de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)) şi de reţinere sau distrugere de înscrisuri (art. 272 C. pen.) întrucât faptele nu există.
S-a apreciat că aspectele semnalate nu au corespondent în realitate, că denunţul petiţionarei are un profund caracter tendenţios, urmărindu-se reformarea, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin nerecurare, şi că R.D. şi S.I. au fost reprezentaţi de avocat S.G. în dosarele nr. 1333/2006 şi nr. 2082/2006 ale Judecătoriei Răcari, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1995.
Împotriva sus-menţionatei rezoluţii, petiţionara s-a adresat cu plângere instanţei de judecată, în baza art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 49 din 21 martie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara B.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că intimata -avocat S.G. - l-a reprezentat în mod legal pe numitul R.D. (bunicul petiţionarei ) în Dosarul nr. 1333/2006 al Judecătoriei Răcari, în baza unui contract de asistenţă juridică semnat de către acesta, că şi-a îndeplinit atribuţiile conferite de calitatea de avocat şi că din nici un act nu rezultă că aceasta ar fi urmărit să beneficieze în vreun fel de terenul care a format obiectul dosarului, că, în dosarul nr. 2082/2006 al aceleiaşi judecătorii, intimata a reprezentat interesele numitului S.I.I. în baza unui contract de asistenţă juridică încheiat în mod legal şi că, din conţinutul actelor premergătoare efectuate nu rezultă indicii privind săvârşirea faptelor reclamate de petiţionară nedovedindu-se că intimata şi-ar fi îndeplinit cu rea-credinţă îndatoririle de avocat, astfel că soluţia de neîncepere a urmării penale dispusă în cauză a fost legală şi temeinică.
Împotriva sentinţei, petiţionara B.A. a declarat, în termen legal, recursul de faţă, solicitând, în esenţă, casarea hotărârii recurate şi, pe fond, desfiinţarea rezoluţiilor date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu finalitatea începerii urmăriri penale, pentru faptele reclamate, faţă de intimată.
Recursul nu este fondat.
Înalta Curte, procedând la examinarea sentinţei atacate în raport cu susţinerile petiţionarei recurente, cu motivarea scrisă depusă la dosar (filele 8-13), precum şi, din oficiu, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, constată că aceasta este temeinică şi legală, soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimata S.G. - confirmată, cu justificat temei, de prima instanţă - fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracţiunilor reclamate care să poată fi imputate intimatei.
Nemulţumirea petentei cu privire la faptul că bunicul său a înstrăinat un teren, reducându-se astfel masa succesorală sperată de moştenitori, şi că acesta nu ar fi avut discernământ, nu poate implica răspunderea penală a avocatei atâta timp cât, din actele premergătoare efectuate în cauză, nu s-au putut contura indicii sau date certe privind săvârşirea faptelor sesizate.
Aşa cum s-a arătat, intimata - avocat S.G. - şi-a îndeplinit în mod legal şi cu bună credinţă obligaţiile profesionale conferite de Legea nr. 51/1995, astfel că în mod corect s-a dispus neînceperea urmării penale în cauză.
Faţă de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinţei instanţei de fond şi, pe cale de consecinţă, desfiinţarea rezoluţiei procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionara B.A.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiţionară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara B.A. împotriva sentinţei penale nr. 49 din 21 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2160/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2163/2008. Penal → |
|---|
