ICCJ. Decizia nr. 2294/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 2294/2008
Dosar nr. 288/54/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 67 din 17 martie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală în dosarul nr. 288/54/2008, s-a respins, ca tardiv formulată, plângerea petiţionarei S.G. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 371/P/2007 din data de 04 septembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, confirmată prin rezoluţia nr. 2517/II/2/2007 din data de 12 decembrie 2007 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Petiţionara a fost obligată la plata sumei de 40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de reţinut următoarele :
Persoana vătămată S.G. a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, sesizând faptul că numita F.C., în calitate de avocat, a întocmit în fals contractele de asistenţă juridică nr. 55 şi nr. 61 din 25 mai 2006 cu numiţii S.C. şi C.E., precum şi împuternicirile avocaţiale aferente, contrafăcând semnăturilor acestora, folosind aceste înscrisuri într-o cauză civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 10820/C/2006 şi soluţionată prin sentinţa civilă nr. 2678 din 8 martie 2007, prin care a fost respinsă acţiunea având ca obiect nulitate act, formulată de aceste persoane în calitate de reclamante, împotriva petiţionarei, care a avut calitate de pârâtă.
Prin rezoluţia din 12 noiembrie 2007 adoptată în dosarul nr. 317/P/2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus, în baza art. 228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de numita F.C., avocat în cadrul Baroului Dolj, pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. şi fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 C. pen.
În considerentele rezoluţiei s-a reţinut că persoana vătămată S.G., prin cumpărarea drepturilor litigioase de la P.N. cu privire la imobilul situat în Craiova, a devenit pârâtă în dosarul civil înregistrat sub nr. 10820/C/2006 pe rolul Judecătoriei Craiova, având ca obiect nulitatea actului de cesionare a drepturilor litigioase cu nr. 3238 din 9 decembrie 2005, acţiunea fiind promovată de reclamaţii T.C., N.V., C.E., S.C., B.S., S.G. şi N.M.
În procesul civil, cu ocazia dezbaterilor, reclamanţii C.T., N.V., B.S., N.M. şi S.G. au fost reprezentaţi de avocat F.C. şi s-a luat act de renunţarea la judecată formulată de reclamantele S.C. şi C.E., după cum rezultă din încheierea din 1 martie 2007, care formează corp comun cu sentinţa civilă nr. 2678 din 8 martie 2007, pronunţată în dosarul nr. 10820/C/2006.
S-a mai reţinut că actele premergătoare efectuate în cauză au evidenţiat împrejurarea că angajarea intimatei în calitate de avocat s-a realizat de către numitul T.C., în nume personal şi pentru numita C.E., care şi-a exprimat acordul telefonic, atât privitor la încheierea şi semnarea contractului de asistenţă, cât şi la plata onorariului de avocat, cât şi de către numita S.C., care a semnat personal contractul de asistenţă juridică, împrejurări faţă de care s-a reţinut că infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi falsuri oficiale nu există, dispunându-se neînceperea urmăririi penale conform art. 228 alin. (6) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Plângerea formulată de petiţionară împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 2517/II/2/2007 din 12 decembrie 2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Împotriva aceleiaşi rezoluţii petiţionara a formulat plângere, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., la Curtea de Apel Craiova, care a făcut obiectul dosarului nr. 288/54/2008.
În motivarea plângerii, petiţionara a arătat că soluţiile de neîncepere a urmăririi penale luate faţă de intimată sunt nelegale şi netemeinice, întrucât probatoriul administrat confirmă împrejurarea că intimata a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. 61 din 25 mai 2006 cu numita C.E., atestând în fals că această persoană a semnat contractul, în realitate semnătura aparţinând numitului T.C. De asemenea, s-a arătat că, în aceleaşi condiţii, intimata s-a prezentat în cauza civilă nr. 10820/C/2006, aflată pe rolul Judecătoriei Craiova, în calitate de avocat al numitei S.C., deşi, în realitate, această persoană nu încheiase contract de asistenţă judiciara.
În susţinerea plângerii, petiţionara a depus la dosar xerocopiile rezoluţiei din 12 decembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 2517/II/2/2007 şi adresa de comunicare a acestei soluţii, rezoluţia din 04 septembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 371 /P/2007 împreună cu adresa de comunicare a acestei soluţii, copia plângerii formulată la Parchet şi înregistrată sub nr. 70 din 05 decembrie 2007, copii ale încheierilor din 02 noiembrie 20006 şi 30 noiembrie 2006 date în dosarul nr. 10820/C/2006 al Judecătoriei Craiova, copia completării la acţiunea introductivă formulată de reclamanţi în dosarul nr. 10820/C/2006 al Judecătoriei Craiova, copii ale împuternicirilor avocaţiale emise de Baroul Dolj, Cabinetul Individual F.C., declaraţia extrajudiciară a numitei S.C., autentificată de B.N.P. B.M. sub nr. 1047 din 18 iulie 2006.
În vederea unei juste soluţionări a cauzei, instanţa a dispus, din oficiu, ataşarea dosarului nr. 371/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, în care s-a pronunţat rezoluţia criticată în cauză.
Constatând că rezoluţia nr. 2517/II/2/2007 din 12 decembrie 2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova , a fost comunicată petiţionarei la data de 18 decembrie 2007, după cum rezultă din borderoul de comunicare şi ştampila serviciului poştal (fila 13 dosar), iar plângerea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data 9 ianuarie 2008, în afara termenului de 20 zile prevăzut de art. 2781 C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa penală nr. 67 din 17 martie 2008, a respins, ca tardiv formulată plângerea petiţionarei.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs petiţionara S.G. arătând că greşit Curtea de Apel Craiova a respins plângerea, ca tardiv formulată, întrucât, aşa cum rezultă din actele dosarului, petiţionara a primit rezoluţia nr. 2517/II/2/2007 din 12 decembrie 2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova la 18 decembrie 2007, iar plângerea a formulat-o în termen de 20 de zile de la primirea acesteia, expediind-o prin poştă către Curtea de Apel Craiova. Concluzionând, recurenta petiţionară a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.
În susţinerea recursului, recurenta petiţionară a depus la dosarul cauzei copii ale comunicărilor rezoluţiilor nr. 371/P/2007 şi nr. 2517/II/2/2007 din 12 decembrie 2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
La termenul acordat pentru soluţionarea recursului, 24 iunie 2008, recurenta petiţionară, deşi legal citată, nu s-a prezentat pentru a-şi susţine recursul.
Analizând recursul declarat de petiţionara S.G., prin prisma criticilor formulate de aceasta, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, a sentinţei pronunţate în cauză, dar şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 C. proc. pen. "când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen".
Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, având caracter de garanţie egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală şi ca raţiune, satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menţionat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului. Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sancţiunii menţionate, duce la pierderea acestuia.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. „ După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi art. 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu."
Nerespectarea termenul impus de lege pentru formularea plângerii în temeiul acestui text de lege conduce la respingerea plângerii, ca tardivă, conform art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
Raportând aceste dispoziţii legale la soluţia instanţei de fond, înalta Curte constată că în mod corect, Curtea de Apel Craiova a respins plângerea petiţionarei , ca tardivă, întrucât, din actele dosarului (fila 13 dosar fond şi fila 4 dosar recurs) rezultă că rezoluţia nr. 2517/11/2/2007 din 12 decembrie 2007 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost comunicată petiţionarei la data de 18 decembrie 2007, aşa cum, de altfel, susţine aceasta în motivele de recurs, însă, plângerea a fost înregistrată la instanţă tardiv, la 9 ianuarie 2008, termenul de 20 de zile expirând la 7 ianuarie 2008.
Susţinerile recurentei petiţionare în sensul că plângerea a fost formulată în termen legal, fiind expediată la Curtea de Apel Craiova, prin poştă, sunt nedovedite, recurenta petiţionară nefăcând dovada expedierii prin poştă.
Prin urmare, plângerea fiind depusă peste termenul legal de 20 de zile de la comunicarea soluţiei procurorului ierarhic superior, soluţia de respingere a acesteia ca tardivă este temeinică şi legală.
În consecinţă, pentru considerentele care preced, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara S.G. împotriva sentinţei penale nr. 67 din 17 martie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiţionară va fi obligată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara S.G. împotriva sentinţei penale nr. 67 din 17 martie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2293/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2298/2008. Penal → |
|---|
