ICCJ. Decizia nr. 2446/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2446/2008
Dosar nr. 5853/1/2008
Şedinţa publică din 16 iulie 2008
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin încheierea din 2 iulie 2008 în dosarul său nr. 5039/3/2008, printre altele, a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a intimatului apelant inculpat D.M., dispoziţiile legale incidente fiind art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Pentru a pronunţa încheierea, instanţa a reţinut că temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpatului se menţin, în cauză sunt indicii rezonabile că D.M. a comis fapta penală pentru care a şi fost condamnat în fond, persoana sa prezentând pericol pentru ordinea publică, infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată atentând la sănătatea colectivităţii.
Împotriva încheierii, inculpatul, în termenul legal, a formulat recurs, el susţinând că temeiurile avute în vedere la arestarea sa preventivă nu se mai menţin, a avut o atitudine cooperantă cu organele abilitate, este consumator ocazional de droguri dar nu şi traficant, iar lăsarea în libertate nu ar aduce atingere ordinii sociale. Totodată, reiterând cele considerate a fi favorabile persoanei sale a cerut înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta, neprivativă de libertate.
Recursul nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor cauzei, se reţine că inculpatul a fost arestat preventiv la 23 ianuarie 2008, faptă pentru care a fost trimis ulterior în judecată fiind infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În cauză, pedeapsa prevăzută de textul incriminator fiind pedeapsa mai mare de 4 ani, fapta presupus comisă fiind în formă continuată (acte materiale 14 noiembrie 2007, 22 noiembrie 2007, 3 decembrie 2007); temeiurile arestării, respectiv dispoziţiile art. 143, ale art. 148 lit. f) şi art. 136 C. proc. pen., impun menţinerea acesteia, în primă instanţă inculpatul fiind condamnat la 7 ani închisoare, pedeapsă individualizată cu aplicarea de circumstanţe atenuante de genul atitudinii sale anterior inculpării.
Având în vedere cele deja expuse, nefiind temeiuri pentru înlocuirea măsurii arestării preventive, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
În baza dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva încheierii din 2 iulie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 5039/3/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publica 16 iulie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2418/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2465/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
