ICCJ. Decizia nr. 2558/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2558/2008
Dosar nr. 3950/95/2006
Şedinţa publică din 20 august 2008
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 125 din 6 martie 2008, Tribunalul Gorj, secţia penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului A.D.E., în art. 180 alin. (2) C. pen.
În baza art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.D.E., la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii tentativă de omor calificat.
S-au aplicat prevederile art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a scăzut din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la 17 noiembrie 2006 la zi, în baza art. 350 alin. (l) C. proc. pen. şi a art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP)
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuţit tip briceag, corp delict.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă D.I., dispunându-se obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei despăgubiri civile, daune morale.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că în seara zilei de 17 noiembrie 2006, inculpatul, observând-o pe D.I. în faţa barului C. din Tg. Jiu împreună cu alte persoane, a lovit-o cu un cuţit, producându-i un traumatism cervical cu plagă tăiată în regiunea cervicală anterioară. Lovitura a fost aplicată într-o zonă vitală şi numai datorită intervenţiei urgente a medicilor viaţa victimei a fost salvată.
Prin Decizia penală nr. 98 din 2 iulie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a admis apelul declarat de inculpatul A.D.E. împotriva sentinţei penale nr. 125 din 6 martie 2008 a Tribunalului Gorj, pe care a desfiinţat-o, în parte, reducând pedeapsa de la 12 ani la 10 ani închisoare. Totodată, s-a restrâns şi conţinutul pedepselor accesorii şi complementare la aplicarea art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.
A fost dedusă, în continuare, detenţia şi a fost menţinută starea de arest preventiv a apelantului inculpat.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (l) pct. 17 şi 14 C. proc. pen., susţinând că fapta sa constituie infracţiunea prevăzutăde art. 180 alin. (2) C. pen., în raport cu numărul de zile de îngrijiri medicale, iar pedeapsa a fost greşit individualizată.
Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, sub ambele aspecte, pentru următoarele argumente:
l). - Referitor la greşita încadrare juridică a faptei [(caz de recurs prevăzut de art. 3859 alin. (l) pct. 17 C. proc. pen.)]:
Înalta Curte constată că în raport cu modalitatea în care s-a săvârşit fapta, cu zona vitală lezată (zona cervicală, intens vascularizată cu vase mari de sânge), cu obiectul folosit pentru lovirea părţii vătămate (un cuţit tip briceag) şi intensitatea loviturii, inculpatul a acţionat cu intenţie pentru uciderea victimei.
în aceste circumstanţe, numai datorită intervenţiei rapide a medicilor, viaţa victimei a putut fi salvată.
Ca urmare, Înalta Curte constată că încadrarea juridică m art. 20 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., este corectă, inculpatul acţionând cu intenţie, nu doar pentru lovirea victimei, ci pentru uciderea ei, art. 180 alin. (2) C. pen., nefiind incident în cauză.
2. - Cu privire la cazul de recurs vizând greşita individualizare a pedepsei, prevăzut de art. 3859 alin. (l) pct. 14 C. proc. pen.:
Înalta Curte consideră că nici acest caz nu este aplicabil în cauză, deoarece instanţa de apel a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului în raport cu prevederile art. 72 alin. (l) C. pen., ţinând seama de dispoziţiile codului penal, limitele de pedeapsă fixate pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi 175 lit. i) C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârşite, precum şi de persoana inculpatului, infractor cu antecedente penale.
Aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., nu se justifică în raport cu atitudinea nesinceră a inculpatului, care nu a recunoscut săvârşirea faptei, motivând că este nevinovat, el aflându-se la domiciliul său. Ulterior, a declarat că regretă fapta.
Or, lipsa de motivaţie a autorului faptei precum şi nesinceritatea sa constituie împrejurări care nu pot fi considerate circumstanţe atenuante în raport cu prevederile art. 74 C. pen., astfel cum în mod temeinic şi legal au considerat şi cele două instanţe.
În consecinţă, Înalta Curte reţine că Decizia atacată este temeinică şi legală, iar recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 17 noiembrie 2006 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D.E. împotriva Deciziei penale nr. 98 din 2 iulie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 17 noiembrie 2006 la 20 august 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 august 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2550/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2576/2008. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
