ICCJ. Decizia nr. 2581/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2581/2008
Dosar nr. 337/117/2008
Şedinţa publică din 27 august 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 241/ D din 25 aprilie 2008, Tribunalul Cluj, secţia penală, în temeiul art. 174 şi 175 alin. (l) lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.I., la pedeapsa de 15 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărâri de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei, în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestării preventive de la 1 decembrie 2007 până la 25 aprilie 2008 şi în temeiul art. 350 C. pen. a menţinut măsura arestării preventive.
A constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă, nici unul din aparţinătorii victimei S.M. nu şi-au exercitat drepturile procesuale conferite de legiuitor şi în temeiul art. 191 C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 934/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, inculpatul S.I. a fost trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.
S-a reţinut, în fapt, că în noaptea de 29 noiembrie 2007, în jurul orei 21,00, inculpatul S.I. i-a propus soţiei sale, S.M., în vârstă de 60 de ani, să întreţină raporturi sexuale, însă, aceasta i-a respins propunerea, l-a înjurat, moment în care inculpatul a început să o lovească cu pumnii peste cap, gât, piept şi picioare şi în alte zone vitale ale corpului, timp de aproximativ 30 de minute, strângând-o puternic de gât cu mâna, cauzându-i astfel multiple leziuni, între care şi un edem medular ascendent consecutiv unei fracturi luxaţie de coloană vertebrală cervicală inferioară, ce a cauzat decesul acesteia la scurt timp.
În jurul orei 4,00, inculpatul s-a trezit, a constatat că soţia sa este decedată, a şters-o de sânge cu un prosop şi s-a aşezat din nou în pat, lângă victimă, până în jurul orei 13,00, când, la domiciliul său a venit martorul R.L. Acesta nereuşind să intre în camera în care se afla inculpatul şi soţia sa, a părăsit locuinţa şi s-a întors în scurt timp, împreună cu martora R.M., au forţat uşa camerei, au pătruns în interior, iar inculpatul le-a spus că soţia sa a decedat în cursul nopţii, fără a face alte precizări.
Analizând actele şi lucrările dosarului, după administrarea probelor respectiv procesul verbal de constatare la faţa locului, planşele foto, procesul verbal de consemnare a plângerii, raportul de constatare medico-legală nr. 7537/111/775/2007, completarea la raportul medico-legal, declaraţiile martorilor R.L., R.M., F.S.S., S.P., declaraţiile inculpatului şi a actelor în circumstanţiere, instanţa de fond a constatat că starea de fapt şi de drept reţinută în rechizitoriu este corectă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul S.I. şi a solicitat ca instanţa de apel să pronunţe o hotărâre prin care să-i reţină circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că a recunoscut şi regretat fapta, are 60 de ani şi nu are antecedente penale.
Prin Decizia penală nr. 76/ A din 3 iunie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S.I. împotriva sentinţei nr. 241 din 25 aprilie 2008 pronunţată de Tribunalul Cluj, a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi a dedus din pedeapsa aplicată durata detenţiei preventive de la 1 decembrie 2007, cu motivarea că în urma analizei motivelor de apel prin care se solicită reţinerea circumstanţelor atenuante reale şi personale cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin sentinţa pronunţată, instanţa de fond a individualizat în mod just pedeapsa aplicată inculpatului ţinând seama de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi raportat la gradul de pericol social deosebit de ridicat a faptei comise, astfel că nu se impune reducerea pedepsei.
Împotriva deciziei instanţei de apel, în termen legal, a declarat recurs inculpatul în temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat se reducă pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege faţă de circumstanţele reale şi personale.
Înalta Curte, analizând lucrările din dosar, constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:
Din analiza materialului probator administrat în cauză, respectiv declaraţiile inculpatului, aflate la dosarul nr. 337/117/2007 al Tribunalului Cluj şi, a martorilor audiaţi R.L., R.M., F.S.S., S.P., a actelor existente la dosarul cauzei şi a raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză nr. 7537/III/775 din 15 ianuarie 2008 emis de I.M.L. Cluj Napoca, Curtea constată că instanţele de judecată au stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului. Pedeapsa a fost aplicată ţinând seama de limitele speciale prevăzute de lege, de gradul ridicat de pericol social al faptei şi nu în ultimul rând de periculozitatea inculpatului care, chiar dacă nu are antecedente penale a săvârşit infracţiunea de omor calificat.
Cererea inculpatului de reducere a pedepsei nu poate fi primită, faţă de circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, Înalta Curte, analizând întreg materialul probator, constată că pedeapsa astfel cum a fost individualizată, faţă de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), este necesară realizării funcţiilor sale de constrângere, de reeducare şi scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, fiind just individualizată faţă de dispoziţiile mai sus menţionate.
Fapta inculpatului de a-şi ucide soţia prin aplicarea numeroaselor lovituri, nu justifică reţinerea circumstanţelor atenuante şi reducerea pedepsei, în plus de aceasta, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa minimă prevăzută de art. 175 C. pen., de 15 ani închisoare.
Înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă (soluţie menţinută şi în apel), constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, va respinge recursul inculpatului S.l., potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive de la 1 decembrie 2007, la 27 august 2008.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.l. împotriva deciziei penale nr. 76/ A din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 decembrie 2007, la 27 august 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 27 august 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2405/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2585/2008. Penal → |
|---|
