ICCJ. Decizia nr. 2778/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2778/2008

Dosar nr. 710/54/2008

Şedinţa publică din 12 septembrie 2008

Asupra recursului de faţă,

Examinând actele dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 108 din 4 iunie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea petentului V.I. împotriva Rezoluţiei nr. 616/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privindu-i pe intimaţii B.M. şi D.D.

În considerentele hotărârii, instanţa a arătat că rezoluţia atacată, confirmată de procurorul ierarhic este legală şi temeinică, întrucât, aspectele invocate de petent au mai făcut obiectul verificării de către parchet, dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de D.I., director al SC B., sucursala Olt (dosar nr. l40/P/1998 şi nr. l876/P/2002, soluţie menţinută de Judecătoria Slatina prin Sentinţa penală nr. 1252/2005 şi de Tribunalul Olt prin Decizia penală nr. 715 din 22 noiembrie 2005.

Prin urmare s-a reţinut că nu există faptele de fals intelectual reclamate de petent, ambii intimaţi avocatul B.M. şi directorul băncii D.D. neparticipând la încheierea contractului de credit nr. 327/1996 şi a contractului de garanţie imobiliară nr. 3302/1996, reprezentant al unităţii bancare fiind D.I., faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Totodată, s-a reţinut şi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Împotriva acestei sentinţe, petiţionarul a declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, susţinând că în mod nelegal i-a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată conform art. 2781 C. proc. pen. Nu a indicat nici un caz de casare.

Recursul declarat de petent este nemotivat şi nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Conform art. 2781 alin. (l) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 – art. 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de ia instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În speţă, prin Rezoluţia din 12 septembrie 2007, dată în dosarul nr. 616/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de B.M. şi D.D. pentru infracţiunile prevăzute de art. 289 şi art. 291 C. pen.

S-au avut în vedere faptul că nu au existat probe de vinovăţie precum şi împlinirea prescripţiei răspunderii penale.

Rezoluţia a fost confirmată de Procurorul general al aceluiaşi Parchet prin Rezoluţia din 19 octombrie 2007 dată în dosarul nr. 2167/II/2/2007, prin care s-a respins plângerea petentului.

Prin sentinţa penală nr. 108 din 4 iunie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul V.I. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

Recursul declarat de petent nu a fost motivat.

Înalta Curte constată că în mod temeinic şi legal instanţa de fond, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, plângerea petentului, întrucât acesta nu a făcut dovezi privind comiterea de către intimaţi a faptelor penale reclamate.

Prin urmare, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a plângerii petentului, soluţie pronunţată prin sentinţa atacată, este legală.

Petentul a reclamat iniţial săvârşirea faptelor de fals şi de uz de fals de către directorul unităţii bancare D.I., nu D.D., faţă de care atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina cât şi Judecătoria Slatina şi Tribunalul Olt, au constatat în mod definitiv şi cu autoritate de lucru judecat că nu a săvârşit faptele. Referitor la intimatul B.M., avocat, de asemenea, nu s-a făcut nici o dovadă că ar fi săvârşit faptele reclamate, nedepunându-se nici pretinsele acte falsificate.

Însuşi recurentul petent nu a indicat în recursul declarat nici un motiv de casare.

În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea recurentului petent la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul V.I. împotriva Sentinţei penale nr. 108 din 4 mai 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2778/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs