ICCJ. Decizia nr. 2854/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2854/2008
Dosar nr. 7348/1/2008
Şedinţa publică din 17 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, reţine următoarele:
Prin încheierea din 19 august 2008, pronunţată în dosarul nr. 11826/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza dispoziţiilor art. 3002 raportat la art. 160b C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă a inculpatului D.C.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive în raport de gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată, pericolul social concret al faptei şi periculozitatea persoanei inculpatului a cărui lăsare în libertate ar constitui un pericol pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul D.C., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii şi judecarea sa în libertate.
Recursul este nefondat.
Prin sentinţa penală nr. 1291 din 27 septembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, recurentul inculpat D.C. a fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. c) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi art. 74, 76 C. pen.
S-a dispus ca, alăturat de această pedeapsă, inculpatul să execute şi restul de un an şi 109 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1908/2004 a Judecătoriei Buftea, cu privire la care s-a dispus în temeiul art. 83 C. pen., revocarea beneficiului suspendării condiţionate, urmând să execute 6 ani şi 109 zile închisoare.
În fapt, s-a reţinut că, în noaptea de 13 octombrie 2005, inculpatul D.C. împreună cu alte două persoane rămase neidentificate, au deposedat-o prin violenţă pe partea vătămată R.A.R. de o geantă, în care avea suma de 110.000.000 lei şi alte obiecte personale, în timp ce aceasta se afla cu autoturismul pe şoseaua de centură, la intersecţia cu şoseaua Ştefăneşti. în urma violenţelor exercitate partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 70-75 zile îngrijiri medicale.
Împotriva sentinţei tribunalului a declarat apel inculpatul, cauza formând obiectul dosarului nr. 11826/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în care s-a pronunţat încheierea recurată.
Analiza actelor şi probelor din dosar atestă faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat, fiind întrunite în continuare condiţiile prevăzute de art. 143 şi 148 lit. f) C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de tâlhărie este mai mare de 4 ani închisoare şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere gravitatea faptei comisă de inculpat, caracterizată printr-o violenţă deosebită, precum şi persoana acestuia care este recidivist, nu are ocupaţie, singura sursă de trai fiind banii şi obiectele obţinute în urma infracţiunilor comise, nu a recunoscut comiterea faptei, Înalta Curte apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se menţin, astfel că nu se justifică lăsarea în libertate a inculpatului.
În raport de considerentele de mai sus, Înalta Curte apreciază încheierea recurată ca fiind temeinică şi legală şi în consecinţă urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de inculpatul D.C., ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.C., împotriva încheierii de şedinţă din 19 august 2008, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, dispusă în dosarul nr. 11826/3/2006 (2720/2008).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2843/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2855/2008. Penal → |
|---|
