ICCJ. Decizia nr. 2923/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2923/2008
Dosar nr. 7492/1/200.
Şedinţa publică din 22 septembrie 200.
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 3 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul penal nr. 4464/3/2008, s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive în conformitate cu dispoziţiile art. 300/2 C. proc. pen. rap. la art. 160/b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei, a constata că aceasta a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, impunându-se menţinerea, în continuare, a stării de arest.
Împotriva încheierii pronunţată la data de 3 septembrie 2008 de către Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs inculpata T.J. solicitând casarea acesteia şi în cadrul rejudecării să se dispună revocarea măsurii arestării preventive întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică. De asemenea a invocat faptul că detenţia provizorie a depăşit 10 luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu cauza, potrivit dispoziţiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 809 din 16 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus condamnarea inculpatei T.J. la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/200, art. 4 alin. (2) respectiv art. 5 din aceeaşi lege.
În fapt, s-a reţinut că inculpata, în data de 9 noiembrie 2007 a comercializat o cantitate de 0,22 grame heroină în schimbul sumei de 100 lei, a oferit pentru consum cantitatea de 0,29 grame heroină numiţilor N.M.N. şi A.N., punând la dispoziţia acestora locuinţa sa pentru consumul de droguri. De asemenea s-a reţinut că, aceeaşi inculpată, a deţinut o cantitate de 1,49 grame heroină destinată comercializării şi consumului propriu.
Împotriva sentinţei a declarat apel inculpata T.J.
La termenul din 3 septembrie, fixat pentru judecarea apelului, instanţa de control judiciar, verificând legalitate şi temeinicia arestării preventive, a menţinut starea de arest a inculpatei, pronunţând încheierea atacată cu recurs în prezenta cauză.
Cu privire la această dispoziţie a instanţei, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiile art. 160/b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol ,,când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive,,.
În cauză, instanţa de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept, art. 148 lit. f) C. proc. pen., care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpatei.
Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, inculpata, pe lângă deţinerea drogurilor pentru consumul propriu, a pus la dispoziţie locuinţa sa, altor persoane, în acelaşi scop, comercializând, totodată droguri de mare risc, caracterul repetat al acestora corelat cu relaţiile sociale lezate, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe altă parte, se constată că în cauză s-a dispus condamnarea inculpatei, hotărârea de condamnare, chiar nedefinitivă, constituind un temei suficient de puternic pentru a se constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se, astfel, atât dispoziţiile cuprinse în legea internă cât şi prevederile Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului.
În acelaşi sens, Înalta Curte reţine că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează nici prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpatei de a fi judecată într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii acesteia încadrându-se în dispoziţiile legii.
Toate aceste aspecte, justifică dispoziţia instanţei de apel în sensul menţinerii arestării preventive, astfel că, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 385/15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata T.J.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata T.J. împotriva încheierii din 3 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 4464/3/2008.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2893/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2951/2008. Penal → |
|---|
